La ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean a fost adoptat de principiu studiul de prefezabilitate pentru spitalul public-privat pe care administraţia judeţeană intenţionează să-l realizeze la Giroc. Nu se ştie, însă, dacă mai există investitori. Investitorul american care s-a arătat interesat iniţial aşteaptă adoptarea Legii parteneriatului public-privat. Până una-alta, conducerea Consiliului Judeţean susţine că are în vedere şi contactarea în proiect a unor investitori arabi. O parte dintre consilierii judeţeni sunt însă nedumeriţi cu privire la acest proiect şi spun că aşteaptă măcar să se lămurească dacă va fi un spital privat sau public-privat.
Arabi sau americani?
Complexul spitalicesc de excelenţă din apropierea Timişoarei, care trebuia realizat în parteneriat cu oameni de afaceri americani, ar putea fi construit cu investitori de origine arabă. Demararea efectivă a proiectului a fostm, însă, tergiversată din cauza absenţei legii parteneriatului public-privat, care le-ar fi permis autorităţilor judeţene să primească sprijin financiar de la investitorii străini, după cum a declarat săptămâna trecută preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, citat de Agerpres.
Consilierii judeţeni au aprobat, zilele trecute, proiectul de hotărâre privind realizarea studiului de prefezabilitate pentru complexul spitalicesc de excelenţă în regim de investiţie şi exploatare public-privată. „Noi am pornit proiectul pe ideea şi pe propunerea care a venit anul trecut de la americani. La o recentă întâlnire cu ambasadori ai mai multor ţări arabe a fost reactualizată discuţia. Noi am lansat studiul de prefezabilitate pentru a se vedea că ne respectăm toate angajamentele faţă de acest parteneriat public privat şi avem propunerea ambasadorilor că proiectul va merge mai departe, chiar dacă nu cu aceeaşi oameni”, a afirmat Titu Bojin.
Anul trecut, a fost anunţată intenţia de a se construi acest complex spitalicesc de excelenţă în apropierea Timişoarei, pe locul fostei unităţi militare din Giroc, pe lângă unitatea spitalicească cu 600 de paturi urmând să fie construite 300 de apartamente, o şcoală şi o grădiniţă cu 300 de locuri. Investiţia, estimată la 300 de milioane de euro, se mai anunţa, urma să creeze 600 de locuri de muncă şi un centru de pregătire de trei ani pentru asistente.
CJ Timiş a promis că va fi un spital de excelenţă cu toate dotările de ultimă oră, anunţând că, după 30 de ani, întregul complex ar putea trece în subordinea administraţiei judeţene. Conducerea CJ Timiş declară, acum, că aşteaptă adoptarea Legii parteneriatului public-privat, aflată în Parlament, pentru ca proiectul să prindă contur. “Nouă ni s-a spus că până la sfârşitul anului 2013 este aprobată de Parlament… Nu avem ce face, am discutat cu investitorii şi, în principiu, sunt de acord să mai aştepte”, declara, în primăvară, preşedintele CJ Timiş. Lucru de natură să sugereze că aşteptările legate de obţinerea de profit în urma acestei investiţii sunt pe măsură.
În CJ Timiş există şi voci care atenţionau de anul trecut asupra unor probleme. Consilierul PDL Georgeta Rus a avertizat de la început că acest parteneriat se bazează pe o lege care nu există: “Conform poziţiei CJ Timiş, până nu se definitivează această lege, parteneriatul nu poate demara. Este adevărat că până acum CJ Timiş a mai fost angrenat în parteneriate public-privat, dar ele s-au făcut pe baza unui regulament punctual, personalizat, şi, de regulă nu au avut o finalitate prea bună”.
În octombrie 2013, deşi mai mulţi consilieri locali au susţinut că nu s-au lămurit aspecte esenţiale legate de acest parteneriat, care trebuie clarificate înainte de a începe orice fel de investiţii, CJ Timiş a decis să demareze lucrările în zonă, aprobând în primă fază un proiect de hotărâre privind demolarea unor construcţii. Cu această ocazie, în plen s-a precizat că, fiind vorba despre un parteneriat public-privat, este important să se capitalizeze toate intervenţiile pe acest proiect, de la motorină până la demolarea clădirilor.
Consilierii judeţeni care de la început au avut nelămuriri cu privire la acest proiect nu sunt nici acum foarte încrezători. „Din nou, s-a aprobat un studiu de prefezabilitate şi nu s-a discutat nimic concret. Noi am cerut să ni se dea detalii despre firma cu care vom lucra, pentru că dacă e vorba de vreo companie cu sediul prin paradisuri fiscale, nu ştiu cu câtă încredere poate fi investită. Am cerut de mult să se lămurească forma în care va funcţiona acest spital – dacă va fi exclusiv privat sau parţial privat şi parţial public. Nu s-a lămurit nimic”, ne-a declarat consilierul judeţean PDL Marius Martinescu.
Intenţii de oprire a turismului medical în Ungaria
În proiectul de hotărâre privind aprobarea Studiului de prefezabilitate pentru realizarea unui aşa-numit complex spitalicesc de excelenţă în regim de investiţie şi exploatare public-privat, pe terenul pe care CJ Timiş îl are în Giroc, reprezentanţii administraţiei judeţene aduc ca argument absenţa în Timiş a unei unităţi spitaliceşti, “care să ofere servicii medicale de calitate la standarde europene ,într-un spaţiu modern adecvat activităţilor medicale, dotat cu cea mai performantă tehnologie medicală de pe piaţă în momentul actual”. În acelaşi document se mai arată că serviciile medicale de interes regional, furnizate în momentul de faţă în spitalele judeţ funcţionează în clădiri separate, aflate la distanţă şi că “sistemul medical de urgenţă este supraîncărcat”.
Promotorii investiţiei mai spun că, de fapt, configuraţia internă a spitalului de excelenţă propus va fi construită în aşa fel încât să răspundă cat mai mult schimbărilor radicale în aşteptările pacienţilor şi în practica medicală. “În cazul în care nu răspund acestor aşteptări, nu se va putea stopa migraţia pacienţilor în ţările învecinate către noile tipuri de spitale, fenomen care studiile arată că înregistrează cote alarmante, la nivel de ţară dar în special în vestul ţării. Spre exemplu, mii de români se tratează în spitalele din Szeged, Gyula si Debrecen, preferând să plătească din buzunar costul unor servicii medicale de calitate.”
Numărul de paturi de spital la nivel de judeţ, o problemă care trebuie luată în calcul
Studiul de prefezabilitate legat de spitalul de la Giroc, adoptat zilele trecute, arată că s-au luat în considerare două soluţii alternative privind proiectul de investiţie: varianta în care se realizează complexul spitalicesc de excelenţă în regim de investiţie şi exploatare public-privat cu 600 de paturi si o variantă cu 500 de paturi.
Legat de numărul de paturi, există, însă, un aspect despre care nu s-a discutat aproape deloc. Prin ordin al Ministerului Sănătăţii, de ani buni există aprobat pentru fiecare judeţ un număr maxim de paturi de spital pentru care spitalele de stat pot încheia contracte de furnizare de servicii spitaliceşti decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate. Cu alte cuvinte, fiecare judeţ are un număr fix de paturi alocate – pentru care se asigură finanţarea din fonduri publice, fără a îngrădi posibilitatea funcţionării structurilor spitaliceşti cu un număr mai mare de paturi finanţate din alte surse –, număr ce nu poate fi depăşit.
Pentru Timiş, acest număr, aprobat prin Ordinul privind aprobarea detalierii pe judeţe a numărului total de paturi, din unităţile sanitare publice şi private pentru care Casele de Asigurări de Sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti este de 5.404 paturi. Un număr insuficient în raport cu solicitările de internare, care se estimează că sunt peste 10.000 pe lună, însă trebuie respectat din raţiuni legate de finanţare.
Or, în cazul spitalului ce se doreşte a fi construit în Giroc, nu se poate concepe varianta în care va funcţiona doar ca unitate spitalicească în sistem privat, pentru că atunci ar însemna că administraţia judeţeană sprijină o unitate privată. Însă, la o asemenea amploare a investiţiei, crearea unui număr mare de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti cu CNAS ar însemna că ele trebuie desfiinţate din altă parte, pentru a nu se depăşi numărul de paturi de spital finanţate din bugetul de stat. Ceea ce înseamnă că apariţia acestui spital, în această formă, ar putea duce la reduceri importante ale numărului de paturi sau chiar la desfiinţarea unor secţii din spitalele de stat existente. Lucru care nu ar fi de dorit, în varianta în care există experienţă, tradiţie şi specialişti pe majoritatea secţiilor spitalelor din Timiş, iar o astfel de permutare ar încuraja exodul personalului medical, care şi aşa a luat amploare în ultimii ani.
Ultimele comentarii