Opera Națională din Timișoara deschide anul cu punerea în scenă, în parteneriat cu Centrul Cultural German, a unui balet în premieră: Creațiunile lui Prometeu, de Ludwig van Beethoven, care a avut premiera în urmă cu 221 de ani, la Viena.

Spectacolul, susținut de Orchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara, va avea loc în 9 ianuarie, de la ora 19

Conducerea muzicală este asigurată de Friedrich Pfeiffer, coregrafia și regia îi aparțin lui Ovidiu Matei Iancu, scenografia este semnată de Dragoș Buhagiar, asistent coregrafie este Alin Radu, iar concert maeştri – Ovidiu Rusu și Corina Murgu. Regia tehnică îi aparaține lui Hellen Ganser, iar pregătirea muzicală – Irinei Belea.

În rolul lui Prometeu va evolua Băgdan Rădăcină, iar în cel al lui Zeus, Andrea Chiappetta.

Baletul Creațiunile lui Prometeu a fost compus de Ludwig van Beethoven în 1801, pe un libret de Salvatore Viganò, partitura fiindu-i dedicată Împărătesei Maria Tereza a Austriei, iar versiunea pentru pian, prințesei Maria Christine Lichnowsky, soția protectorului lui Ludwig van Beethoven, prințul Karl Lichnowsky.

Prezentat în premieră la 26 martie 1801, la Viena, acesta este unicul balet integral al lui Ludwig van Beethoven. Premiera de la Hofburgtheather a fost urmată de 28 de reprezentații, nouă dintre ele figurând pe scena de la Kärtnertortheater, marcând cel mai mare succes de public din timpul vieții compozitorului, un adevărat record în cariera beethoveniană.

„La baza acestui balet alegoric se află mitul lui Prometeu”, se menționează în programul de la Hofburgtheater, reamintesc reprezentanții Operei Române din Timișoara. „Filozofii greci, care l-au făcut cunoscut, îl descriu ca pe un spirit elevat, care i-a ferit pe oameni de ignoranță, oferindu-le maniere, obiceiuri și morală. Ca urmare a acestei concepții, sunt prezentate două statui care au fost aduse la viață… iar acestea, prin puterea armoniei, devin sensibile la pasiunile vieții umane. Prometeu le conduce pe muntele Parnas, pentru ca Apollo, zeul artelor, să le cultive spiritul. Apollo le oferă ca îndrumători pe Amphion, Arion și Orfeu, pentru a-i instrui în muzică; Melpomene, pentru a-i învăța tragedia; Thalia, comedia; Terpsichore și Pan, dansul pastoral, pe care acesta din urmă l-a inventat, iar Bacchus, dansul eroic, al cărui inițiator a fost”.

Considerată astăzi crucială pentru evoluția stilului beethovenian, muzica la Prometeu a luat naștere între prima și a doua simfonie, în perioada de criză, aceea a agravării acute a surzeniei și a testamentului de la Heiligenstadt.

Participarea la spectacolușl din 9 ianuarie, de la Opera Română din Timișoara, se va face cu respectarea regulilor anti-pandemice, și anume: fie prezentarea dovezii de vaccinare împotriva virusului Sars-CoV-2, cu peste 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, fie a rezultatului negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore ori a rezultatului negativ certificat de un test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore. De asemenea, participarea se poate face cu dovada trecerii prin boală, cel puțin 15 zile sau maximum180 de la confirmarea infectării cu Sars-Cov2. Din aceleași motive, numărul de locuri în sălile de spectacol este limitat la 50% din capacitate.

În cazul în care sunt persoane care nu îndeplinesc condițiile menționate, contravaloarea biletelor achiziționate atât la Agenția de bilete a Operei cât și online va fi returnată la Agenţie de bilete a Operei Naționale Române din Timișoara, str. Mărășești, nr.2, de dumincă  până vineri, între orele 11 – 19, până în ziua spectacolului.