O persoană din opt care au suferit un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor riscă să dezvolte, în următoarea săptămână, un nou AVC, dacă nu este pus un diagnostic rapid şi nu este administrat imediat tratmentul adecvat.

„O persoană care a supravieţuit unui AVC are 33% şanse să mai sufere încă unul dacă nu e supravegheată de un specialist”

Avertismentul a fost lansat de preşedintele Societăţii Române de Neurologie, dr. Dafin Mureşanu. Potrivit acestuia, riscul vizează şi producerea unui infarct miocardic şi chiar decesul de cauză vasculară. „Acest risc este unul din principale motive pentru care este obligatoriu ca pacienţii aflaţi în această situaţie sa beneficieze, alături de investigarea rapidă a cauzelor şi de tratamentul adecvat, şi de prevenţie primară sau secundară promptă. Cifrele sunt îngrijorătoare: o persoană care a supravieţuit unui AVC are 33% şanse să mai sufere încă un eveniment de acest gen dacă nu este supravegheată de către un specialist”, a adăugat, citat de Mediafax, profesorul Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii Române de Neurologie.

Conform datelor statistice, România ocupă locul 3 în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţa AVC, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare.

Incidenţa AVC a crescut în rândul tinerilor

Dr. Dafin Mureşanu mai spune că îngrijorător este faptul că incidenţa AVC a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 30 de ani, în prezent, peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC având vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, comparativ cu 25% în 1990. „În România, rata mortalităţii de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276 pacienţi la suta de mii de locuitori, în timp ce în alte ţări europene este mai mică de 300 de pacienţi la suta de mii de locuitori”, prof. dr. Dafin Mureşanu.

Acesta avertizează că, tot potrivit statisticilor, bolile cerebrovasculare au, în România, o rată a deceselor de patru ori mai mare decât în alte ţări europene şi de şapte ori mai mare decât în SUA.

La nivel mondial, 10% din populaţie moare din această cauză, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste. Astfel, se estimează ca AVC va deveni, până în 2030, principala cauză de mortalitate la nivel mondial, urmând să ajungă la aproximativ opt milioane de decese anual.

„Sperăm că progresele pe care le anticipăm vor deveni curând realitate”

Prevenţia secundară în AVC şi progresele în neurologie sunt, de altfel, principalele teme dezbătute la a zecea ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, care are loc, în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, în Grecia, la Atena. „Congresul SSNN a ajuns la a zecea ediţie şi, ca de fiecare dată, se bucură de participarea unui număr mare de personalităţi medicale din Europa, SUA, Asia şi, nu în ultimul rând, din România. Programul ştiinţific este vast, principalele teme discutate fiind cele mai recente descoperiri din domeniul bolilor cerebrale vasculare, traumatismelor cranio-cerebrale şi bolilor neuro-degenerative. Importanţa congresului este remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experientţă profesională, care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective diverse într-un tot unitar. Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient”, mai spune dr. Dafin Mureşanu.

La acelaşi congres sunt incluse prezentări din domeniul cercetării fundamentale. „Sperăm că progresele pe care le anticipăm vor deveni curând realitate, venind din armonizarea neuroprotecţiei cu tromboliza şi cu neuroreabilitarea. Viitorul ne-ar putea aduce implementarea conceptului ştiinţific de tratament continuu din faza acută până la reabilitarea de lungă durată, promovat de noi şi prezentat în cadrul reuniunilor SNR şi ale SSNN. Este recomandabil să înlocuim abordarea clasică, segmentară, în care şansele unei recuperări optime sunt mai reduse atât în accidetul vascular cerebral, cât şi în traumatismele cranio-cerebrale”, mai spune dr. Dafin Mureşanu.

Acesta anunţă că, de curând, Ministerul Sănătăţii a aprobat programul „Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor cu AVC”, program care finanţează medicamentele trombolitice esenţiale în primele ore de la debutul AVC şi care se va desfăşura în şapte centre de specialitate din ţară.

80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite

Potrivit specialiştilor, şansele de a avea o viaţă normală după un AVC depind, în mare măsură, de etapa de recuperare, primele şase luni fiind considerate esenţiale în refacerea funcţiilor deteriorate. Recuperarea totală sau parţială depinde de localizarea şi dimensiunea leziunii cerebrale, de comorbidităţile pacientului şi de intensitatea eforturilor care se depun ulterior.

Statisticile arată că, din cei aproximativ 65.000 de români care suferă anual un AVC (ceea ce înseamnă o medie de 178 de cazuri pe zi), o treime rămân cu diverse grade de dizabilitate. În toate cazurile, însă, prevenţia secundară a AVC este esenţială. Schema de tratament pentru prevenţia secundară se stabileşte de către medicul neurolog, după o evaluare clinică şi paraclinică completă a pacientului.

Medicii sunt de părere că 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin cunoaşterea şi gestionarea factorilor de risc, respectarea indicaţiilor medicilor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos. „Cea mai importantă şi eficientă metodă de prevenţie a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaţă. Şi aici este vorba, în principal, despre dietă, activitatea fizică, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri etc. Tot în metodele eficiente de prevenţie intră şi vizitele periodice la medic, pentru depistarea şi tratamentul adecvat al suferinţelor care favorizează apariţia bolilor neurologice. Există şi o serie de factori favorizanţi care pot fi modificaţi, cum ar fi hipertensiunea arterială – tensiunea arterială ar trebui verificată regulat şi tratată corespunzător –, renunţarea la fumat, consumul moderat de alcool, evitarea sedentarismului, tratarea diabetului zaharat", mai spune prof. dr. Dafin Mureşanu.