Un nou test rapid pentru detectarea tuberculozei permite o diagnosticare mai bună a acestei maladii şi identificarea tratamentului corespunzător.

Numit Xpert MTB/RIF, noul test de diagnoză permite detectarea bacilului Koch, care provoacă tuberculoza, în mai puţin de două ore, faţă de mai multe săptămâni cât durează metoda tradiţională, bazată pe analiza la microscop a sputei şi o radiografie pulmonară, în condiţiile în care evoluţia bolii la nivel global a rămas aceeaşi. Acestea sunt rezultatele unui studiu publicat în revista me­dicală britanică The Lan­cet, anunţă Mediafax.

Având în vedere că per­mi­te în acelaşi timp detectarea re­zistenţei la rifampicină, prin­ci­palul tratament împotriva tuber­culozei în prezent, testul a pri­mit în 2011 avizul Organi­za­ţiei Mondiale a Sănătăţii pen­tru exa­minarea pacienţilor sero­pozitivi sau susceptibili de a con­tracta o tuberculoză re­zis­tentă.

Pentru a măsura eficienţa testului rapid în situaţii reale, echipa de cercetători condusă de profesorul Keertan Dhe­da, de la Universitatea Cap Vest din Africa de Sud, a supus un grup de 700 de persoane sus­pec­te de tuberculoză testului rapid şi un alt grup de 700 de poten­ţiali bolnavi a fost supus analizei sputei. Testul rapid s-a dovedit mai eficient în diag­nos­ticarea cazurilor de tuber­culoză confir­mate ulterior prin­tr-o cultură pozitivă, cu o rată de succes de 83%, faţă de numai 50% în cazul analizei sputei.

Acesta a permis, de ase­me­nea, începerea mai rapidă a tra­tamentului, în 53% dintre cazuri încă din prima zi, faţă de 35% în cazul diagnosticării tra­diţionale, şi reducerea numă­rului de pa­cienţi tuberculoşi care au aban­donat tratamentul (8% faţă de 15%). Dar, în ciuda tratamente­lor începute mai târziu şi res­pec­­tate cu mai pu­ţi­nă seriozi­tate din al doilea grup, evoluţia bolii peste două şi şase luni era în general ace­eaşi. Din punctul de vedere al profesorului Keer­tan Dheda, testul, care necesi­tă utilizarea unui robot sofisticat şi costi­sitor, nu este neapărat cea mai bună soluţie pretutin­deni, ci poate fi utilă într-o ţară ca Afri­ca de Sud, care dispune de o infrastructură sanitară con­ve­nabilă şi unde cazurile de tuber­­culoză rezistentă sunt impor­tan­te, şi bolnavii nu răspund bine la tratament. “Plasarea unor echi­pamente costisitoare în centre de îngrijire care pro­babil nu au curent electric sau dispun de personal necalificat şi prost plă­tit riscă să fie o sarcină deli­cată”, avertizează la rândul său cercetătorul da­nez Christian Wejse, într-un comentariu anexat articolului.

Aproximativ o mie de ro­boţi GeneXpert – construiţi de un laborator american, cu spri­jin financiar din partea mai mul­­tor organizaţii – sunt deja ope­raţionali în toată lumea, con­form Asociaţiei Médecins sans Frontieres, care a con­tribuit la introducerea acestor roboţi în mai multe ţări afri­cane şi asia­tice.