Un senator solicită Guvernului şi Parlamentului, printr-o petiţie, să sprijine şi să voteze Legea înfiinţării Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate, care să ducă la creşterea salariilor medicilor şi a calităţii îngrijirii pacienţilor, din cei peste un miliard de euro deturnaţi anual din Sănătate.

Argumente pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate

Prin intermediul petiţiei pe care a numit-o „Cerem creşterea salariilor medicilor şi calităţii îngrijirii pacienţilor din cei peste 1 mlrd EUR deturnaţi anual din Sănătate”, senatorul Valeriu Todiraşcu solicită Guvernului şi Parlamentului să sprijine şi să voteze înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate, un organism care există sub diverse forme în toate ţările dezvoltate ca instituţii care desfăşoară activitate de evaluare a tehnologiilor medicale, Health Technology Assessment. Scopul înfiinţării ANMS, mai spune el este creşterea salariilor medicilor şi a calităţii îngrijirii pacienţilor, finanţarea urmând să fie făcută din „cei peste un miliard de euro deturnaţi anual din Sănătate”. „Sănătatea este grav bolnavă! Măsurile necesare reformării sănătate trebuie să fie de tip chirurgical, drastice, prin schimbarea bazei de organizare a sistemului, depolitizare, adoptarea unei baze ştiinţifice a reformelor, monitorizarea şi controlul de către un organism independent politic a activităţii sistemului public de sănătate”, avertizează parlamentarul. 
Modul de organizare propus pentru ANMS, se arată în petiţia care circulă pe internet de câteva zile, este similar organizării Agenţiei Naţionale de Integritate. „ANI a reuşit să nu fie influenţată politic pentru că funcţionarii ANI şi conducătorii săi nu sunt numiţi direct de politicieni, ci există o instituţie intermediară, Consiliul, ai cărei membrii sunt numiţi de către politicienii din toate partidele. Această instituţie, Consiliul, are importanta misiune de a organiza concursuri pentru angajarea personalului. Cum membrii Consiliului sunt din partide rivale, concursurile vor fi organizate corect, fără posibilitatea ca membrii juriului să fie înţeleşi pentru a favoriza anume candidaţi. Angajările vor avea, astfel, la bază pregătirea şi competenţa profesională a candidaţilor”, explică Valeriu Todiraşcu. În plus, mai spune el, auditarea externă, eventual internaţională, a instituţiei ar asigura obiectivitatea evaluării activităţii ei.
Valeriu Todiraşcu îşi motivează demersul prin faptul că un astfel de organism este cerut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi propus în Raportul privind sistemul sanitar din România, emis în 2012, la comanda Guvernului României, de către NICE International. Care menţiona necesitatea concentrării pe activitatea de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) după ce s-a constatat că, în România, nu există nicio analiză a preţului, a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănătate de care să se ţină seama sau care să influenţeze utilizarea oricăror resurse financiare, care să determine eficienţă şi asistenţă de înaltă calitate. În acelaşi raport se menţiona că este nevoie de reguli aplicabile, regulamente solide şi supravegherea eficientă a aplicării acestora, că sunt necesare culegerea unor date de calitate, credibile, şi o documentaţie privind costurile reale şi componentele costurilor; trebuie măsurată cât mai precis fiecare acţiune a participanţilor din sistemul de sănătate. Acelaşi raport arăta că actorii cheie din sistemul de sănătate, CNAS şi ministerul de resort, trebuie implicaţi în stabilirea priorităţilor şi a mecanismelor de monitorizare a adoptării şi impactului şi, de asemenea, trebuie să angajeze să acţioneze în concordanţă cu rezultatele acestor evaluări bazate pe dovezi. „Evaluarea completă a tehnologiilor medicale (HTA) ar trebui introdusă pentru medicamentele noi şi ulterior pentru alte tehnologii şi servicii medicale ca obiectiv specific pe termen mediu şi lung, cuprins între doi şi cinci ani”, mai spune Valeriu Todiraşcu, referindu-se la acel Raport. Pentru acest lucru, însă, sunt necesare dezvoltarea capacităţii de sintetizare şi revizuire independentă a dovezilor şi o reglementare adecvată. 

Stoparea deturnării banilor ar putea duce la creşterea salariilor medicilor şi a calităţii îngrijirii pacienţilor

Stoparea deturnării a peste un miliard de euro/anual din banii Sănătăţii ar putea avea ca efecte creşterea salariilor medicilor şi a calităţii îngrijirii pacienţilor. Valeriu Todiraşcu afirmă că a ajuns la acea sumă de un miliard de lei apreciind că 300 de milioane de euro sunt deturnate anual prin neintroducerea cardurilor de sănătate. 300 de milioane de euro, prin nepublicarea on-line a fondurilor alocate şi a facturilor de achiziţii ale spitalelor, alte 300, prin continuarea decontării raportărilor false ale spitalelor privind internările nejustificate sau fictive, sute de milioane de euro, prin definirea incorectă a pachetului de bază, neintroducerea ghidurilor clinice, a protocoalelor terapeutice, a coplăţii, a asigurărilor private şi a tratamentului nediscriminator al medicinii private, 170 de milioane de euro, prin menţinerea subdezvoltării medicinii primare şi serviciilor medicale la domiciliu, 100 de milioane de euro, prin decontarea serviciilor raportate fictiv în medicina primară şi secundară, 100 de milioane de euro, prin neaplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenţiei şi diagnosticului, 75 de milioane de euro, prin continuarea finanţării de zece ori mai scumpă a hemodializei, în detrimentul transplantului renal, 40 de milioane de euro, prin nedespăgubirea pacienţilor prejudiciaţi de malpraxis şi continuarea deturnării a 95% din banii plătiţi pentru asigurarea de malpraxis, în beneficiul companiilor de asigurare, şi alte 40 de milioane de euro, prin continuarea externalizării analizelor de laborator către laboratoare mai scumpe şi refuzul subcontractării de către spitale a analizelor ineficiente economic şi neurgente medical.

Două treimi din fondurile alocate Sănătăţii sunt deturnate

„Experienţa din ultimii 25 de ani arată că Ministerul Sănătăţii, parte a Executivului, organizat politic, nu se bucură de încrederea populaţiei, pentru că nu a dovedit că ştie cum să administreze competenţele şi banii din sistem şi nu a reuşit să aplice mecanisme pentru elaborarea unor studii şi propuneri cu măsuri raţionale, acceptate de populaţie şi de decidenţii politici din toate partidele”, atenţionează Valeriu Todiraşcu.

El mai spune că acceptarea largă a măsurilor de reformă din sănătate poate fi realizată numai dacă acestea sunt propuse de un organism care să se bucure de încredere şi independenţă politică şi care să îşi elaboreze propunerile numai pe baza datelor colectate în mod ştiinţific, din mediul ştiinţific internaţional şi din studierea situaţiei actuale a sistemului de sănătate din România. „Un astfel de organism independent politic ar putea fundamenta cu date programele de reformă care, ulterior, să fie acceptate de toate Guvernele, indiferent de culoarea lor politică, programe ce vor putea fi aplicate în mod coerent, pe perioade lungi de timp, aşa cum este necesar când este vorba de sectorul sanitar, unde măsurile au efecte la mare distanţă în timp faţă de momentul începerii aplicării lor”, apreciază senatorul Todiraşcu.

Acesta estimează că înfiinţarea ANMS va determina o disponibilizare treptată a peste un miliard de euro anual din fondurile alocate Sănătăţii, sumă care va căpăta o destinaţie utilă pacienţilor, stopându-se actualele deturnări, costuri uriaşe, risipa şi ineficienţa din domeniu. După calculele sale, în momentul de faţă, doar o treime din fondurile de peste cinci miliarde de euro anual, alocate Sănătăţii, este cheltuită pentru nevoile reale ale pacienţilor, restul de două treimi din fonduri fiind deturnate. 
A doua treime, în valoare de peste un miliard de euro anual, aformă Valeriu Todiraşcu, este deturnată înapoi către Stat, prin plata, din banii Sănătăţii, a TVA-ului din facturile de achiziţii ale spitalelor şi prin plata impozitelor pe salariile angajaţilor din Sănătate. „Returnarea acestor fonduri ar putea fi diminuată prin măsuri legislative privind diminuarea cotei standard de 24% a TVA-ului, aplicarea cotei reduse de 9% a TVA-ului la produsele destinate prevenţiei şi diminuarea impozitelor pe salarii”, mai spune parlamentarul.
A treia treime din fondurile Sănătăţii, în valoare tot de peste un miliard de euro anual, mai declară el, este deturnată prin decizii ale managementului superior al Sănătăţii, decizii adesea lipsite de fundamentare ştiinţifică şi cost-eficienţă, de multe ori eronate şi cauzatoare de risipă.