Aflate într-un proces accentuat de degradare, cele două turnuri de apă ale Timişoarei ar putea fi reabilitate de către Primărie. Utilizarea lor ca restaurante nu este exclusă, însă deocamdată nu s-a discutat despre posibila vânzare sau concesionare a acestora, mai ales că fac parte din patrimoniul arhitectural al Timişoarei.

„Spaţiu multifuncţional” pentru turnul din Iosefin

Conform anunţului făcut de reprezentanţii Municipalităţii, mai multe clădiri istorice simbol din Timişoara vor fi reabilitate de Primărie, printre ele numărându-se şi Turnul de apă din Iosefin.

Clădirea, care mai are o pereche identică în zona Fabric, nu se află la prima încercare de reabilitare, însă la prima încercare ideea arhitecţilor nu a primit avizul Comisiei de Monumente a Primăriei. Noul proiectul prevede renovarea Turnului din Iosefin, şi transformarea într-un obiectiv turistic, dar şi într-un spaţiu multifuncţional cultural, cu o sală de spectacole şi cafene.

„Proiectul vizând turnul de apă din Iosefin este însoţit şi de o refuncţionalizare semnificativă”, spune primarul Nicolae Robu.

Administraţia estimează că valoarea lucrărilor va fi de 200.000 de euro.

Din păcate, pentru Turnul din Fabric, aflat şi el în stare de degradare, deşi există intenţii de reabilitare, încă nu a fost realizat un proiect concret de reparare şi refuncţionalizare.

„Oricum trebuie făcut ceva pentru reabilitarea acestor clădiri. Chiar şi intenţia anunţată în urmă cu ceva timp, de restaurant de tip belvedere nu ar fi exclusă, dacă în acest fel s-ar reabilita clădirile. Şi dacă în cazul turnului din Iosefin poziţionarea s-ar preta la un asemenea scop, în Fabric, din păcate, nu s-a ţinut cont de specificul zonei şi s-au construit blocuri pe lângă. Aşa că priveliştea de tip belvedere s-a cam dus”, spune arhitectul timişorean Radu Radoslav.

Patrimoniu fructificat

În 2015 făcea mare vâlvă intenţia Primăriei Timişoara de a închiria Turnul de apă din Iosefin, în vederea amenajării unui restaurant, după cum se vehicula la vremea respectivă. După un şir lung de polemici pe această temă, lucrurile nu s-au finalizat cu o concluzie clară. Ulterior s-a venit cu ideea închirierii Turnului de Apă din zona Iosefin, pentru a se realiza acolo o cafenea dedicată memoriei timişoreanului Franceso Illy, de numele căruia se leagă inventarea expresorului de cafea. Nici această propunere nu s-a mai materializat.

La Turnul de apă din zona Fabric, unde mare parte a ferestrelor sunt sparte, acoperişul de ţiglă este deteriorat, bucăţi din el căzând în curţile vecine, iar interiorul clădirii trebuie igienizat. S-au trimis în acest sens adrese către fosta Fabrică de confecţii pentru copii „1 iunie” care, teoretic, îl are în administrare, însă deocamdată fără efect.

S-a vorbit în acest context despre posibilitatea ca Primăria să-l ia înapoi, în patrimoniul propriu, însă s-a ajuns la constatarea surprinzătoare că nu se găsesc actele care certifică transferul de la Primărie către întreprinderea timişoreană. Or, fără această documentaţie, nu se poate parafa transferul imobilului înapoi în patrimoniul Primăriei, pentru că nu există o bază legală în acest sens. Aşadar, deocamdată se aşteaptă lămurirea aspectelor birocratice, timp în care starea de degradare a turnului continuă să se accentueze.

Cele două turnuri de apă au fost ridicate între anii 1912-1914 de cunoscutul arhitect Szekely Laszlo şi se află pe lista monumentelor istorice ale Timişoarei.

Despre posibilitatea de înstrăinare a turnurilor de apă a început să se discute după ce conducerea Primăriei a solicitat Direcţiei de Patrimoniu să identifice toate clădirile aflate în proprietatea Municipalităţii care nu aduc venituri, cu intenţia să propună Consiliului Local găsirea de soluţii pentru concesionarea sau vânzarea lor. Toate aceste obiective, dintre care multe sunt monumente istorice, ar putea să fie amenajate, potrivit intenţiilor exprimate de reprezentanţii Municipalităţii, de către cei care le cumpără, urmând să fie folosite pentru servicii şi turism. Argumentul principal invocat de susţinătorii înstrăinării acestor obiective din patrimoniul Primăriei este acela că spaţiile, nefolosite, generează costuri de întreţinere mari, care grevează bugetul local.