Consiliul Judeţean Timiş intenţionează să actualizeze modul de gestionare a transportului public, o propunere fiind supusă dezbaterii publice până săptămâna viitoare. Din păcate, nici în actuala formulă nu sunt prevăzute noi moduri mai eficiente de a combate pirateria care “înfloreşte” în acest sector.

Trasee fără “subdelegare”

Conform unui proiect al Consiliului Judeţean Timiş, se doreşte actualizarea delegării gestiunii serviciilor de transport public judeţean de persoane.  A fost făcut şi contractual-cadru în acest sens, propunerile, sugestiile şi opiniile legate de respectivul document fiind aşteptate la registratura generală a CJ Timiş, până în 18 martie.

Din păcate, nici în actuala formulă nu sunt prevăzute reglementări cu adevărat eficiente care să combată sau măcar să reducă pirateria de pe acest segment, şi chiar şi forma contractelor încheiate cu operatorii de transport mai lasă loc la interpretări.

CJ Timiş precizează în acest contract-cadru că are dreptul să verifice şi să controleze modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de delegat, inclusiv relaţia acestuia cu utilizatorii şi să sancţioneze delegatul, în cazul în care acesta nu prestează serviciul la parametrii de performanţă, eficienţă şi calitate la care s-a obligat prin contractul de delegare a gestiunii. Însă nu se precizează exact cine se va ocupa de activitatea de control, precum şi natura exactă a sancţiunilor, în cazul în care acestea sunt constatate.

Tot CJ Timiş se obligă să sa asigure un tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi operatorii de transport rutier şi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, altele decât cele publice, cu privire la activitatea operatorului de transport rutier.

Un lucru salutar este faptul că operatorul nu poate, prin acest contract, să încheie cu terţi acorduri de subdelegare, cesiune având drept obiect prestarea serviciului delegate. Cu alte cuvinte, nu mai este posibil ca o firmă să câştige un traseu de transport public judeţean, iar serviciile să fie, de fapt, prestate de o altă firmă.

Discutabil este însă faptul că, în acelaşi acord, se mai precizează că litigiile care se vor naşte din contract, inclusiv cele referitoare la executarea sau desfiinţarea lui, vor fi soluţionate pe cale amiabilă, deşi nu se precizează ce înseamnă această înţelegere amiabilă. Şi se mai specifică faptul că “doar dacă părţile nu vor ajunge la o înţelegere amiabilă, atunci litigiile vor fi înaintate spre soluţionare instanţei competente din Timişoara, potrivit legii.”

Nemulţumiri mai vechi fără rezolvare deocamdată

Probabil că aceste actualizări legate de contractele de transport public la nivel judeţean vin şi în urma constatărilor că e loc de mai bine, pe acest segment de activitate. Discuţii în acest sens existând aproape la fiecare şedinţă de plen, în urma problemelor şi nemulţumirilor identificate la nivelul judeţului. Şi la ultima şedinţă de plen s-au dezbătut, de exemplu, problemele legate de transportul pe platformele industrial de lângă Timişoara, constatându-se că sunt nemulţumiri legate de situaţia din prezent.

“Am avut întâlniri cu agenţii economici de pe platformele industriale în câteva rânduri când am fost la ei pentru chestiuni profesionale şi am discutat cu aceştia despre transportul prin curse regulate. Majoritatea dintre ei sunt nemulţumiţi. Nu ştiu dacă noi, ca şi Consiliul Judeţean, avem competenţa de a monitoriza zona transportului prin curse regulate către agenţii economici. Este firesc să sprijinim agenţii economici în acest sens pentru că împărţim banii din impozitele pe care ei le plătesc”, a declarat consilierul judeţean PNL (fost PDL) Marin Popescu (foto).

Pe această temă preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, a admis că această reţea de transport este monitorizată “dar nu avem încă un aparat de specialitate distinct pentru a face acest lucru.”

“Eternii” piraţi

O altă problemă tot nerezolvată este cea a pirateriei. Adică, a acelor conducători auto care fac concurenţă neloială operatorilor autorizaţi. “Din anii ’90 există această problemă, a acelor şoferi care fac transport fără autorizaţie, cu microbuze cumpărate de ei. Există un compartiment de control la CJ Timiş, însăşi activitatea sa este una limitată, pentru că vă daţi seama că aceşti agenţi de control în civil nu prea pot să oprească în trafic transportatori neautorizaţi. Ar fi mult mai bine să fie sprijiniţi de Poliţie în aceste acţiuni de control. Poliţia vede aceste microbuze, sunt aceeaşi oameni care se ocupă de aşa ceva de ani zile, şi care continuă să facă asta nestingheriţi. Din păcate, mai nou, aceşti transportatori neautorizaţi tind să acapareze şi transportul şcolar. Îi vedem cu microbuzele în preajma tot mai multor şcoli, deşi nu au autorizaţii în acest sens şi, pot pune în pericol copiii cu vehicule necorespunzătoare din punct de vedere tehnic”, spune Gheorghe Bologa, preşedinte Comisiei Economice a administraţiei judeţene

În acest sens, pe parcursul ultimelor luni, în şedinţele de plen ale CJ Timiş s-a atras atenţia asupra faptului că, pe anumite trasee, fenomenul pirateriei a luat o amploare fără precedent. Mai mulţi consilieri judeţeni au precizat că încă de acum doi ani s-a cerut înfiinţarea unui serviciu de control al licenţelor de transport, lucru care nu s-a întâmplat. Conducerea CJ Timiş spune că, din cauza blocării posturilor, nu a fost posibilă încadrarea de noi inspectori care să se ocupe de acţiunea de control pe drumurile judeţene.

Unii consilieri judeţeni susţin că ar fi nevoie de o structură de control în domeniul transporturilor judeţene care să aibă cel puţin opt angajaţi. În felul acesta transportatorii ilegali ar fi descurajaţi. “Doi angajaţi nu pot verifica, de la ora 8 la ora 15, toate traseele judeţene, nu au cum să acopere totul şi, de multe ori, sunt săptămâni întregi când pe unele trasee nu se face niciun fel de control”, se menţiona la o şedinţă de plen de anul trecut.

În plus, din cauza închiderii unor linii feroviare din judeţ, pe motiv că sunt neprofitabile, tot mai mulţi timişeni au fost nevoiţi să apeleze la transportatori rutieri care, pe unele trasee, oferă singurul mijloc de transport accesibil. În aceste condiţii, neducând lipsă de clienţi, sute de transportatori ilegali profită de această situaţie şi încasează sume destul de mari din transportul ilegal de persoane, fără a plăti vreun leu la stat. Consilierii judeţeni au menţionat, în acest context, că este vorba despre autovehicule cu cinci sau cu opt locuri, care sunt prezente non-stop pe căile de ieşire din oraş.

Conform acestora, şoefrii-pirat stau la capătul Căii Şagului, pe Calea Torontalului, în zona Ciocanul sau în zona Pieţei Badea Cârţan. “Sunt zile în care pe Calea Şagului sunt peste 20 de dube care fac, toate, transport ilegal de persoane. Or, dacă doar pe o rută peste 40 de mijloace de transport fac zilnic trei – patru curse, doar pe Calea Şagului, fără să se intervină asupra lor, se tolerează o activitate profitabilă la negru, din care statul nu încasează niciun leu”, se menţiona în plenul CJ Timiş.

Transportatorii autorizaţi sunt concuraţi neloial de către “piraţi”, iar numărul celor care practică transport de persoane fără să aibă licenţă ori autorizaţii este din ce în ce mai mare. În aceste condiţii, şi veniturile încasate la buget, în urma atribuirii legale a acestor trasee de transport judeţene, sunt tot mai mici, pentru că şi numărul de călători este tot mai mic, în condiţiile în care “piraţii” atrag o bună parte din călători, pe care îi abordează direct de pe stradă şi îi înghesuie în dubiţele care pot face pe trasee scurte şi câte 10 – 12 curse pe zi.

Pentru a nu fi falimentaţi de piraterie, transportatorii care posedă licenţă au pus la dispoziţia autorităţilor inclusiv fotografii cu autoturismele care fac transport de persoane ilegal şi o listă cu zeci de numere de înmatriculare. Din păcate, însă, transportatorii de persoane care lucrează legal nu au o structură de afiliere care să le reprezinte drepturile. Iar aceste demersuri ale lor, deşi însoţite de probe concrete, nu au adus nicio schimbare, din punct de vedere al fenomenului pirateriei.

Pe lângă inspectorii CJ Timiş, şi ofiţeri de la Serviciul Poliţiei Rutiere Timiş fac verificări periodice la ieşirile din oraş, iar atunci când se confirmă astfel de cazuri, cei care fac curse în regim maxi-taxi în mod ilegal sunt sancţionaţi. Cum însă transportul ilegal de persoane constituie contravenţie, nu infracţiune, de cele mai multe ori, “piraţii” preferă să plătească amenda de maximum 25.000 de lei şi să îşi reia activitatea ilegală, în contextul în care pot câştiga într-o zi cel puţin 1.000 de lei.

Poliţiştii afirmă că problema este că de multe ori nu se poate dovedi că şoferii prinşi în astfel de situaţii efectuau curse de transport de persoane ilegale, pentru că şi clienţii lor îi susţin şi declară poliţiştilor că sunt rude sau cunoştinţe şi nu au plătit pentru a fi duşi cu maşina. Nici legea nu îi ajută pe poliţişti. A existat un act normativ mai aspru – Ordonanţa 34/2010, privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri şi de persoane, dar a fost abrogat, nu se ştie pe ce motive. În aceste condiţii, “piraţii” sunt amendaţi, se face contestaţie, se ajunge în instanţă şi, spun poliţiştii, nu o dată judecătorii le transformă amenda în avertisment. În plus, unii transportatori ilegali chiar ameninţă poliţiştii cu plângeri penale, pe motiv că ar face abuz.