Alianţa aflată la putere, îşi datorează poziţiile confortabile din Parlament şi administraţia locală în primul rând pensionarilor, care au fost mereu o categorie de alegători disciplinată, pe care P.S.D. a încercat să şi-o apropie prin promisiuni legate de creşterea pensiilor şi un nivel de trai mai bun. La mai mult de jumătate de an de momentul alegerilor parlamentare, situaţia pensionarilor nu s-a îmbunătăţit, indexările operate la începutul acestui an şi promise pentru anul viitor neputând ţine pasul cu inflaţia şi scumpirile utilităţilor şi alimentelor.

Marile creşteri promise încă nu s-au materializat

Atenţia şi grija promisă de ac­tua­lul Executiv pensionarilor, în pe­rioada de campanie, încă nu s-a ma­terializat sub forma unor creşteri importante ale ecuantumului pen­sii­lor sau printr-o îmbunătăţire simţi­toare a nivelului de trai al acestei categorii sociale. Din câte se poate observa, pentru că nu exista o al­ter­nativă decât populistă, actualul Guvern se vede nevoit să respecte mai departe angajamentele luate faţă de F.M.I. şi forurile europene legate de reducerea dezechilibrului dintre cotizanţii şi beneficiarii sis­temului de pensii, în condiţiile unui declin demografic îngrijorător. Con­form angajamentelor, România tre­buie să îmbunătăţească colectarea taxelor, să egalizeze vârsta de pen­sionare între femei şi bărbaţi şi să reformeze sistemul de pensii astfel încât să fie promovate angajările muncitorilor mai vârstnici.

Situaţia bugetului de pensii va trebui echilibrată prin măsuri care nu vor fi, cu siguranţă, populare, pen­tru că pâna în anul 2060 cheltuielile cu pensiile vor reprezenta 13,5% din produsul intern brut, fiind esti­mată o creştere de 3,7 puncte pro­cen­tuale faţă de situaţia din pre­zent. Ca atare, Guvernul trebuie să ţină cont de aceste dezechilibru bugetar in­clusiv în ceea ce priveşte mări­rea cuantumului pensiei.

Marea creştere a pensiilor anun­ţată pentru începutul acestui an s-a materializat doar într-o indexare cu 4% de la 1 ianuarie 2013, valoarea punctului de pensie fiind majorată de la 732,8 lei la 762,1 lei. În rest, pensionarii au mai primit doar pro­misiuni că pensiile vor mai creşte, începând cu 1 ianuarie 2014. În acest sens este sugestivă declaraţia mi­nis­trului Muncii, Mariana Câmpea­nu: „Deocamdată, nu ştim cu cât vor mai creşte pensiile, dar majo­ra­rea se va face în funcţie de inflaţie şi de creşterea salariului mediu pe economie. Se va stabilii abia la sfâr­şitul anului”.

Nicolae Suciu, preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş, declară că pensionarii aşteaptă, încă, aceas­tă majorare la 1 ianuarie 2014 şi spe­ră că ea va reprezenta măcar o actualizare corectă cu rata inflaţiei. “Pensionarii doresc respectarea promisiunilor făcute şi speră să nu li se mai ia din ce au, în condiţiile în care creşterile generalizate de preţuri le dăunează în primul rând lor. Însă poate din cauză că le e teamă de şi mai rău, pensionarii, în Timiş, deocamdată nu vor iniţia mişcări de proteste, însă situaţia s-ar putea schimba dacă promisiunile care le-au fost făcute nu vor fi ono­rate”, mai spune Nicolae, preşe­din­tele Ligii Pensionarilor Timiş. 

Peste 1.200 de pensionari timişeni au pensiile poprite

În prezent, la nivel naţional, pensia medie este de 759 de lei, iar numărul pensionarilor depăşeşte 5,2 milioane.

În Timiş sunt, con­form datelor Casei Judeţene de Pensii Timiş, 157.525 de pensionari: 28.160 de pensionari cu pensii între 400 şi 600 de lei, 5.629 de pensio­nari cu pensii între 351 şi 400 de lei, 4.900 de pensionari cu pensii între 300 şi 350 de lei, 7.134 de pensionari cu pensii între 200 şi 300 de lei, 2.205 pen­sionari cu pensii între 100 şi 200 de lei şi 405 pensionari cu pensii până în 100 de lei.

O dovadă că mulţi nu pot face faţă cheltuielilor legate de traiul de zi cu zi este şi numărul mare de pen­sionari cu pensii poprite. În Timiş, 1.278 de oameni au pensiile poprite, suma medie reţinută fiind de 230 de lei. Cele mai multe popriri, 620, sunt din cauza ratelor neplătite la creditele contractate. Altor 120 de pensionari timişeni le-a fost poprită pensia pentru restanţe la plata im­pozitelor şi taxelor locale, restul fiind afectaţi de popriri pentru amenzi, rate neplătite la Casa de Ajutor Re­ciproc a Pensionarilor sau diverse cooperative de credit. “Conform le­gii, în astfel de cazuri pensionarului i se reţine 30% din valoarea pensiei. Dacă însă e vorba de solicitări de poprire din mai multe surse – de exemplu pensionarul a contractat două credite bancare la care nu a mai plătit ratele, popririle pot ajun­ge până la 50% din pensie”, declară Viorel Popa, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Timiş.

Majorarea pensiilor militare încinge spiritele pe plan politic

Un subiect care a dat prilejul mai mul­tor contre pe plan politic este cel legat de ma­jorarea pensiilor militarilor. Recent, plenul Senatului a adoptat, în unanimitate, un pro­iect de lege prin care sunt majorate pensii­le militare care au fost reduse în luna decem­brie 2010, măsura fiind aplicată doar în cazul celor care au obţinut sume mai mici după recalcularea sau revizuirea pensiilor.

Proiectul de lege  a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari ai P.N.L. şi P.S.D., între care Corneliu Dobriţoiu şi Gabriel Oprea, şi urmează să fie supus votului final în Camera Deputaţilor. Un lucru inedit este faptul că, printre iniţiatorii acestui proiect de lege se numără şi un deputat timişean – este vorba de deputatul P.S.D. Ion Rădu­canu, fost prefect al judeţului Timiş.  Po­trivit actului normativ, adoptat de Senat, măsura de majorare a pensiilor militare la nivelul din 2010 ar urma să fie aplicată din luna următoare intrării în vigoare a legii, cu toate că Guvernul a susţinut ca dată de intrare în vigoare 1 ianuarie 2014. Pentru a putea beneficia de majorarea pensiilor, militarii care au înregistrat o reducere a acestor venituri trebuie să adreseze Casei de Pensii o solicitare pentru emiterea unei decizii de revizuire.

Premierul Victor Ponta a fost însă ferm pe această temă, declarând că bugetul pe acest an nu prevede sume pen­tru majorarea pensiilor militare, fonduri care pot fi asigurate în bugetul pe anul viitor, adăugând că nu ştie în cât timp va fi finalizată procedura parlamentară pentru adoptarea finală a proiectului care majo­rează pensiile.

În completare, vicepremierul Daniel Chiţoiu, a declarat că sumele de bani în plus necesare plăţii pensiilor militare au fost identificate în bugetele ministerelor de resort, arătând că plata efectivă se va face de la 1 ianuarie 2014: “Am înaintat un punct de vedere al Guvernului către Parlament în care am spus că avem su­mele de bani în bugetele ministerelor de resort, de linie, astfel încât să poată fi plătite aceste pensii începând cu 1 ianuarie anul viitor”.

Taxa de solidaritate, un alt motiv de contre politice

O soluţie recentă pentru echilibrarea bugetului pensii­lor, venită dinspre P.S.D., a fost de natură să cauzeze con­troverse şi contre în coaliţia U.S.L. Este vorba despre o aşa-numită taxă de solidaritate de 10%, care ar fi fost aplicabilă tuturor celor care primesc salarii şi pensii de la buget mai mari de 1.000 de euro.

Conform premierului Vic­tor Ponta, su­ma colectată din această taxă ar fi aco­pe­rit ba­nii care trebuie daţi la pensiile militare. Întrebat dacă banii co­lectaţi din aceas­tă taxă ar fi acoperit cheltuielile cu pen­siile militare, Ponta a precizat: “Pentru cei 15.000, care au avut nişte pierderi la pensii, influenţa bugetară e de apro­xi­mativ 110 milioane. Am dis­cu­tat acest lucru în şedinţa de Guvern. Din taxa de 10% aplica­tă asupra tuturor, nu asupra celor din apa­ratul cen­tral, ci asupra tuturor celor care primesc salarii şi pensii de la buget – asta înseamnă şi companii naţionale cu capital de stat, vezi Compet, Romgaz, Transgaz, autorităţi, celelalte agenţii – suma pe care o ob­ţineam acoperea… Aşa, tre­buie să o găsim din altă parte”.

Soluţia propusă de P.S.D. a fost res­pinsă, după ce P.N.L. a anunţat că nu mai e de acord cu taxarea salariilor bugeta­rilor de peste 4.000 lei. Pre­mierul Victor Ponta a declarat în acest context că subiectul taxei de solidaritate de 10% a fost în discuţie şi urmează să mai fie analizat, precizând că le-a transmis partenerilor să nu vină la rec­ti­ficarea bugeta­ră cu solicitări de sume su­pli­mentare dacă se opun acestei propuneri. Preşedintele P.N.L., Crin Antonescu, a­nun­ţa că P.N.L. se opune categoric introducerii unei taxe de solidaritate de 10%, susţinută de primul-ministru, precizând că even­tualele venituri la bugetul de stat nu sunt semnificative.

Conform premierului, în România există aproximativ 6.000 de pensii care depăşesc “pragul” de 1.000 de euro. În Timiş, potrivit datelor Casei Judeţene de Pensii, sunt 45 de pensii între 4.000 şi 5.000 de lei, 17 pensii între 5.000 şi 6.000 de lei şi 99 de pensii peste 6.000 de lei.