Cu toate sunt tot mai multe zone cu acoperire wi-fi, în care internetul poate fi accesat de pe orice telefon inteligent sau tabletă, autorităţile locale încă par să rămână fidele unui mijloc de informare care nu şi-a prea dovedit utilitatea – infochioşcurile. Noi investiţii de acest gen se doresc a fi realizate la grădina zoologică, unde a fost iniţiat, de altfel, şi un alt proiect controversat – cel al unei clădiri multifuncţionale, cu un preţ estimat pe metrul pătrat dublu faţă de cotaţia pieţei.

Din nou, chioşcuri informative

Dacă în urmă cu mai bine de zece ani, când au apărut primele infochioşcuri, foarte scumpe de altfel, în Timişoara, la Consiliul Judeţean Timiş, oportunitatea lor era justificată de accesul limitat la informaţie, în prezent, când internetul se poate acces cu uşurinţă de pe orice telefon inteligent sau tabletă, mai ales în condiţiile unor reţele wi-fi extinse, este greu de înţeles utilitatea infochioşcurilor.

Cu toate acestea, în acest an a fost prevăzută ca sumă de investiţii pentru Grădina Zoologică Timişoara suma de  40.500 de lei pentru „dotări pentru sistemul infochioşc cu ecran tactil la grădina zoo”. Acestea au fost montate în urmă cu cinci ani, când Grădina Zoo a fost renovată printr-un proiect transfrontalier desfă­şurat pe fonduri europene, în colabo­rare cu Grădina Zoologică din Szeged. Atunci au fost investiţi aproape o sută de mii de euro pentru reabilitarea lu­ciului de apă, pentru înfiinţarea info­chioşcurilor şi pentru realizarea unui sistem de supraveghere video online prin care iubitorii de animale pot face o vizită la Zoo din faţa calculatorului. Ca­merele au rezistat, însă cele două in­fochioşcuri au avut de suferit. Le-a fost desfăcută cutia din spatele monitorului şi furate stick-urile care permiteau accesul la internet.

Aceasta deşi infochioşcurile montate în zona centrală a oraşului au dispărut, în condiţiile proiectului de reabilitare, şi nu se ştie când şi dacă vor mai reapărea. Fără a fi popularizate şi actualizate cu informaţii utile şi noi, respectivele infochioşcuri nu erau utilizate de nimeni, iar în unele locaţii s-au defectat, fără a mai fi reparate. Un singur infochioşc de acest gen a costat peste 7.000 de euro. De-a lungul ultimilor 12 ani, Primăria a achiziţionat 17 astfel de infochioşcuri, dintre care mai puţin de jumătate sunt în prezent funcţionale.

Utilitatea lor e pusă sub semnul întrebării, atâta vreme cât par­tea cea mai utilă – respectiv informa­ţii­le administrative – nu diferă cu nimic faţă de informaţiile de pe site-ul Primă­riei şi al Consiliului Judeţean Timiş. Or, cum de obicei timişorenii de vârsta a treia au rezerve legate de utilizarea unor ast­fel de surse de informare, se presu­pu­ne că proiectul este mai degrabă adre­sat tinerilor. Care însă pot accesa ori­când site-ul Primăriei sau al CJ Timiş, mai ales că Timişoara este unul dintre oraşele cu cea mai mare ramificare a reţelei de internet.

Clădire multifuncţională cu preţ dublu faţă de cel al pieţei

La Grădina Zoologică, unde se doreşte investirea în infochioşcuri se află în derulare, de ani buni, un alt proiect care a dus la intense polemici în Consiliul Local – cel al aşa-numitei clădiri multifuncţionale, valoarea ei fiind comparată de unii consilieri locali cu un hotel de 5 stele. Chiar şi conducerea Primăriei a susţinut la un moment dat că va face analize mai amănunţite pe această temă. Aceasta a fost promovată încă din 2008 de Direcţia de Mediu a Primăriei, având ca obiectiv principal educarea şi sensibilizarea publicului, în special a copiilor. 

Iniţial a fost făcută o documentaţie pentru realizarea acestui proiect în 2008, înainte de izbucnirea crizei economice. Contextul economic a făcut ca multe din investiţiile de acest gen să fie blocate, iar proiectul a fost readus în 2013. În Consiliul Local au apărut, însă, controverse, legate de preţul estimat, care nu era cu mult mai mic decât cel din 2008, deşi între timp preţurile pe piaţa imobiliară timişoreană au scăzut spectaculos de mult. Valoarea devizului în anul 2008, când a fost un boom imobiliar, a fost de 1.488.635 de euro. Valoarea actualizată a devizului a fost de 1.397.411 euro.

S-au cerut clarificări şi s-a specificat că în acest preţ a fost introdus calculul anumitor utilităţi, a încălzirii, a instalaţiilor electrice. Consilierii locali contestatari spuneau că, dacă se face un simplu calcul al suprafeţei construite care este de 471 de metro pătraţi, şi desfăşurată, de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, cu tot cu sală multifuncţională, cu amenajările exterioare cu diverse parcări, rezultă un cost de aproximativ 1.500 de euro pe metru pătrat.  “Devizul este foarte mare, dar ni s-a dat asigurări că va scădea la licitaţie, Metrul pătrat construit, din câte ştiu, este, pe plan local, de aproximativ 500 de euro. Chiar dacă adăugăm valoarea echipamentelor şi dotărilor, e cale lungă până la 1.600 de euro”, spune consilierul local PDL Ştefan Constantin Sandu.