Teatru

Bash

De Neil LaBute 

Un concept de Alexandra Didilescu şi Colin Buzoianu

Bash este un triptic de trei piese într-un act, o explorare în egală măsură lucidă şi emoţională a răului, în complexitatea lui, în aparenţa sa adesea benignă, cotidiană. O recontextualizare a tragediilor lui Euripide, Bash reuneşte textele Ifigenia în Orem, O şleahtă de sfinţi şi Medea Redux. Confesiuni, pseudo-comunicare, sex, iubiri sufocate, violenţă, compun acest – aproape – poem despre această nedefinită zonă obscură ce ne locuieşte pe fiecare din noi.

Studio “Uţu Strugari”, 18 martie, ora 19

Romeo şi Julieta

De W. Shakespeare

Un spectacol de Rahim Burhan

Romeo şi Julieta este cea mai cunoscută piesă a tuturor timpurilor, marele succes al lui sale timpurii, fiind considerată cea mai tipică poveste de dragoste a Renaşterii. Ura tradiţională dintre familiile veroneze Montague şi Capulet este pusă la încercare de iubirea care se înfiripă între Romeo, fiul lui Montague şi Julieta, din familia contelui Capulet. În ciuda faptului că tată ei o promisese lui Paris, Romeo şi Julieta sînt căsătoriţi în taină de către părintele Lorenzo, confesorul şi păstrătorul secretului celor doi. La foarte puţin timp după aceea, Tybalt îl provoacă pe Romeo la duel în piaţa publică. El refuză lupta, însă Mercutio va cădea sub spada lui Tybalt. Orbit de furie, Romeo răzbună moartea prietenului lui, ceea ce va duce la pedeapsa cu expulzarea.
Între timp, Julieta se confruntă cu presiunea la care o supune tatăl ei, privind căsătoria cu Paris. La sfatul părintelui Lorenzo, ea va accepta căsătoria, urmând ca în preziua nunţii să bea o poţiune care o va face să pară moartă pentru 24 de ore. El îl anunţă şi pe Romeo de acest plan, printr-o scrisoare care, însă, nu ajunge la timp. Romeo îşi găseşte iubita pe catafalc şi, cuprins de disperare, se sinucide. La puţin timp, Julieta se trezeşte şi, văzându-l pe Romeo mort, se sinucide. Familiile celor doi află de la fratele Lorenzo ce s-a întâmplat şi, cuprinşi de remuşcări, îşi dau mâinile deasupra trupurilor celor doi îndrăgostiţi.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 19 martie, ora 19

Insula

De Mihai Sebastian 

Un spectacol în regia artistică a Mihaelei Lichiardopol

Pe Insula lui Mihail Sebastian, un loc scos din orice context geografic şi istoric, sugerând, însă, o ipotetică Americă de Sud, trei oameni care nu au absolut nimic în comun, forţaţi de un război civil izbucnit brusc, sunt nevoiţi să îşi reevalueze radical valorile, concepţiile şi, cu siguranţă, priorităţile de viaţă. Blocaţi într-un loc complet străin, flămânzi şi sub permanenta ameninţare a morţii, cei trei – Nadia, o tânără pictoriţă, Bob – sportiv celebru şi bancherul Manuel – învaţă lecţiile renunţării şi ale prieteniei, lecţia speranţei în cea mai profundă deznădejde şi lecţia despre splendoarea vieţii, dincolo de durerea pe care sistemul, politica, războaiele – oamenii – o pot provoca oamenilor.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 20 martie, ora 19

Crize sau încă o poveste de dragoste

De Mihai Ignat 

Un concept de Roberta Popa Ionescu

Studio “Uţu Strugari”, 21 martie, ora 19

Nu, eu nu regret nimic

Un concept de Sabina Bijan

Despre Edith Piaf nu se poate vorbi. Despre Edith Piaf se poate cînta. Este destinul ei peste ani, dincolo de prezenţa ei fizică între noi. Edith Piaf a fost, atît cît a trăit, vocea iubirii şi a durerii. Biografia şi muzica ei s-au împletit, devenind, peste ani, un simbol al speranţei, pentru că, aşa cum a cîntat şi a trăit Edith Piaf, viaţa nu înseamnă şi nu va însemna regrete.

Studio “Uţu Strugari”, 23 martie, ora 19

Cabaret

De Joe Masteroff

Un spectacol pe muzica lui John Kander şi versurile lui Fred Ebb, în regia lui Răzvan Mazilu

În Berlinul anilor ‘30, în vremea în care nazismul ajungea la putere, Sally Bowles, o tânără cântăreaţă şi dansatoare în clubul de noapte „Kit Kat“, se îndrăgosteşte de americanul Cliff Bradshaw, al cărui vis este să devină scriitor de romane. Alături de ei, deşi la o vârstă înaintată, domnişoara Schneider şi domnul Schultz, îşi trăiesc delicata poveste de dragoste, care însă nu se poate concretiza prin căsătorie, deoarece el este evreu. Între umor şi resemnare, între ludic şi decadent, între vise împlinite şi spulberate, destinele personajelor din musicalul „Cabaret“ sunt marcate de un context politic şi social a cărui influenţă este abia la început. 

Cabaret – o lume fascinantă şi amăgitoare în acelaşi timp, a cărei ilustrare scenică, alături de melodiile devenite hituri ale genului, a cucerit încă de la prima montare a acestui musical, în 1966, inimile a milioane de oameni. 

Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 17 şi 18 martie, ora 19.30

Slobodija Odysseia, mon Amour!

Un spectacol în regia lui Noemi Fischer

Piesa Slobodija Odysseia, mon Amour! a fost concepută pentru Capitala culturală europeană Marseille-Provence 2013, fiind selecţionată şi pentru repertoriul Capitalei culturale europene Košice 2013. Pornind de la Odiseea lui Homer, producţia analizează teme ca fuga, înstrăinarea, căutarea, regăsirea şi, în final, sosirea. Rătăcirile şi povestirile din Odiseea lui Homer se întâlnesc pe scenă cu rătăcirile călătorilor din ziua de azi.

Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 23 martie, ora 19.30

Afacere murdară

Un spectacol în regia lui Gyulay Eszter 

Frica, neîncrederea, vulnerabilitatea şi agresiunea stau ghemuite pe rafturile sufletului. Pe dinafară, nu transpare nimic. Degeaba scrijelim glazura, foarte rar vedem dincolo de suprafaţă. Vitrine murdare. Gesturi ambigue. Mesaje mâzgălite. Ordine opuse. Deodată. Ne obişnuim cu lacrimile. Şi cu zâmbetele contrare. Ne agăţăm de convingeri potrivnice. Mai putem, oare, să ne privim direct în ochi? De ce ne stau gândurile cu ochii plecaţi?

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 18 martie, ora 19

Cer şi pământ

Un spectacol bazat pe “Paradisul pierdut”, de John Milton, în regia lui Döbrei Dénes şi Varga Heni 

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 20 martie, ora 19

Vremuri de pace

De Hajdu Szabolcs 

Un spectacol în regia şi scenariul (bazat pe ideile şi improvizaţiile actorilor din distribuţie): Hajdu Szabolcs

După apariţia celei mai recente cărţi ale sale, Langermann este rugat să scrie o piesă de teatru. Moartea tatălui său, agitaţia pregătirilor pentru înmormântare, conflictele ascunse ale unei familii care şi-a pierdut echilibrul, atmosfera sufocantă a societăţii: toate acestea nu sunt tocmai benefice liniştii necesare pentru a crea. Sarcina asumată devine din ce în ce mai grea pentru Langermann, luând proporţii ireale, fatale. 

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 22 martie, ora 19

Operă

Nabucco

Operă în patru acte şi şapte tablouri

Muzica: Giuseppe Verdi

Libretul: Temistocle Solera

Spectacol cântat integral în limba italiană şi titrat în limba română, susţinut de Corul şi Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 19 martie, ora 19

Bal mascat

Operă în trei acte

Muzica: Giuseppe Verdi

Libretul: Antonio Somma

Spectacol cântat integral în limba italiană şi titrat în limba română, susţinut de Corul şi Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 23 martie, ora 19

Filarmonică

Despre sufletul românesc

Un spectacol cu Dan Puric, organizat în sprijinul construcţiei Clinicii Nera, prima clinică de recuperare oncologică din România

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 19martie, ora 19

Concert simfonic

Un spectacol susţinut de soliştii Kamilla Schatz-Iuga, la vioară, şi Petru Iuga, la contrabass, dirijat de Radu Popa

În program sunt incluse lucrări de C. Saint – Saens (Introducere şi Rondo Capricioso Op. 28), E. Lalo (Simfonia Spaniolă, Op. 21), N. Rota (Divertisment concertant  pentru contrabas şi orchestră) şi G. Bottesini (Grand Duo Concertant pentru vioară, contrabas şi orchestră)

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul,  21 martie, ora 19

Expoziţii

Invazie 68. Praga

Expoziţie de fotografie Josef Koudelka

În această primăvară, Timişoara este gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrări ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka sunt prezentate la Timişoara într-o expoziţie organizată de către Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureşti.

În timpul celor şapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstă de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuşit ulterior să le scoată din ţară, emigrând în Franţa. Fotografiile lui au fost publicate de agenţia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaţionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fără a menţiona numele autorului. În acelaşi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim” medalia de aur Robert Capa.

Deşi nu mai lucrase până atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice şapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate şi sunt considerate astăzi lucrări clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este  unul dintre cei mai importanţi fotografi contemporani din lume.

Halele Timco, str. Circumvalaţiunii, nr. 8 – 12, până în 6 aprilie, de marţi până duminică, între orele 10 – 19.

Rupt din peisaj

Expoziţie de pictură în acuarelă a artistei Adriana Olaru

Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naţional “Constantin Diaconovici Loga”,  b-dul C.D. Loga nr. 37, Timişoara, până în 28 martie, zilnic între orele 15 – 17

Apa II

Expoziţie a artistului Constantin Răducan

“Constantin Răducan este un desenator în sensul cel mai profund al cuvântului şi cel mai serios. Inconfundabile stilistic, desenele sale sunt un amestec de rafinament cultural, erudiţie şi magie. A desena apa este un pariu ambiţios pentru orice artist, Constantin Răducan o face cu lejeritate şi cu precizie de chirurg, fie în pastel, fie în creion de argint, tuş, marker sau acuarelă. Forţa liniei şi melancolia petei, gestul minimal aproape imperceptibil, uneori doar intuit, se întrepătrund ca într-un haiku, unde observaţia şi puterea de sinteză fuzionează reciproc şi se echilibrează împreună. Laconice, desenate sumar, uneori amorfe, alteori încărcate de metaforă, desenele lui Răducan sunt un amestec de fragilitate şi vigoare, de linişte şi tumult – esenţa intrinsecă apei şi ce imensă forţă generatoare poartă în sine însăşi”, spune Dana Sarmeş.

Fundaţia Rubin, până în 20 martie

Proiecţie de film

Kaddisch für einen Freund

În “Kaddisch für einen Freund”, regizorul Leo Kashin prezintă povestea emoţionantă a unei prietenii între Ali Messalam, un băiat în vârstă de paisprezece ani, şi Alexander Zamskoy, care are vârsta de 84 ani. Ali a fugit împreună cu familia sa din Liban şi locuieşte de câţiva ani în Berlin-Kreuzberg. Acesta se întâlneşte cu vecinul său, Alexander Zamskoy, în momentul în care îi devastează locuinţa împreună cu alţi adolescenţi şi este denunţat pentru fapta sa. Pentru a scăpa de denunţ şi pentru a nu fi deportat împreună cu familia sa, înapoi în Liban, Ali acceptă să îl ajute pe vecinul său la renovarea locuinţei devastate. Cei doi petrec tot mai mult timp împreună şi astfel se formează o prietenie bună

Proiecţia acestui film – care face parte din seria de filme „Vedere panoramică – regizori contemporani” – este organizată de Centrul Cultural German Timişoara împreună cu lectoratul D.A.A.D., din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, şi cu Librăria Cărtureşti şi având sprijinul Goethe-Institut.

Ceainăria Librăriei Cărtureşti,  strada Mercy nr. 7, 20 martie, ora 18.30

Vitrina cu cărţi

“Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara”, Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara (Ed. Humanitas)

Orice dialog cu Neagu Djuvara părăseşte degrabă convenţiile genului şi devine adevărat taifas, iar astăzi puţini oameni mai au şansa de a trece prin această experienţă a comunicării. Interlocutorul venerabilului istoric este Filip-Lucian Iorga, deja remarcat în istoriografia românească datorită cercetărilor sale de genealogie şi de istorie a boierimii române. Aşadar, o întâlnire fericită a istoricului care cercetează istoria cu istoricul care a trăit-o. Un taifas presărat copios cu reflecţii despre credinţă, destin, copilărie, educaţie, rolul elitelor politice şi intelectuale, despre răbdarea pe care trebuie să o aibă două sau trei generaţii pentru a ajunge în chip legitim să ocupe demnităţi în stat. Însă, cum în această carte nu doar biografia lui Neagu Djuvara este interesantă, ci şi profesiunea sa de credinţă ca istoric şi filozof al istoriei, cei doi, odată puşi pe vorbă şi căutând să afle adevărul despre obiectivitate şi relativizare în studiul trecutului, ajung la concluzia că istoria este o poveste cu sens, încontinuu reinventată. Astfel, prin cei prezenţi, trecutul este întotdeauna viu.

„Oricât ar fi de ocupat şi oricât de puţine minute ai avea de petrecut în compania lui, Neagu Djuvara nu-ţi dă niciodată senzaţia că ar fi grăbit. El are întotdeauna timp. Poate că viaţa sa atât de frumos trăită e un argument împotriva zbaterilor şi a pripelilor inutile şi dizgraţioase. Seniorul Neagu Djuvara ştie să păşească agale, cu fermitate şi cu eleganţă, fără să se lase timorat de trecerea timpului. Ţinuta lui boierească nu e însă orgolioasă, ci plină de smerenie: poveştile trăite şi istoriile scrise l-au învăţat pe Neagu Djuvara că noi, oamenii, suntem tare mărunţi şi că nimic nu stăpânim cu adevărat pe această lume”, spune Filip-Lucian Iorga.

La rândul său, Neagu Djuvara, afirmă că nu există istorie definitivă, există doar teorii, iar istoricii pot găsi întotdeauna explicaţii noi pentru fapte istorice care au fost deja interpretate în repetate rânduri: „Nu numai cantitatea şi calitatea vestigiilor cu care lucrează istoricul se modifică de la o generaţie la alta, ci mai ales felul în care înţelegem trecutul”.

“Jurnale”, John Fowles (Ed. Polirom)

Volumul Jurnale reuneşte cele mai reprezentative fragmente din jurnalul început de John Fowles, în 1949, când era încă student la Oxford, şi ţinut fără întrerupere mai bine de o jumătate de secol. Scrise într-un stil de o francheţe cuceritoare, chiar dacă pe alocuri şocantă, acestea invită cititorul la o incursiune deopotrivă în viaţa cotidiană şi în lumea imaginară a unuia dintre cei mai ingenioşi scriitori ai secolului XX. Volumul, care are savoarea şi virtuozitatea romanelor lui Fowles, cuprinde însemnări despre experienţele din anii petrecuţi ca profesor în Franţa şi apoi pe insula grecească Spetses, despre relaţiile sale amoroase şi căsătoria furtunoasă cu Elizabeth sau despre întoarcerea în Anglia şi eforturile uriaşe de a-şi construi o carieră literară. Fowles vorbeşte cu onestitate despre succesul cunoscut după publicarea romanelor Colecţionarul şi Magicianul, despre relaţiile cu alţi scriitori, cu editorii sau regizorii care s-au ocupat de ecranizarea romanelor sale, dar şi despre retragerea în casa de lângă Lyme Regis şi dezamăgirea tot mai profundă pe care i-o pricinuiesc o lume dezbrăcată de magie şi o societate din ce în ce mai materialistă

Într-un fel, spune John Foweld, romanele sunt ca nişte noi teorii ştiinţifice: „Sigur că există feluri în care trebuie să omagieze trecutul, standardele ridicate ale trecutului, însă nu trebuie să le respecte, ci să le pună la îndoială, să-şi creeze un teren nou. Nimic din trecutul lor cultural n-ar fi putut să facă posibile sau să prezică Tristram Shandy sau Ulise.”

“Maus. Povestea unui supravieţuitor”, Art Spiegelman (Ed. Art)

Maus. Povestea unui supravieţuitor, de Art Spiegelman, este, pe bună dreptate şi din capul locului, o carte fără precedent. Un roman grafic complex, apărut în două volume, la care autorul a lucrat în total treisprezece ani. Volumul este structurat pe două planuri: pe de o parte, unul real, care prezintă relaţia dintre tată (Vladek) şi fiu (Art), iar, pe de altă parte, planul poveştii relatate de Vladek. Curios este că Spiegelman îşi scrie şi-şi desenează romanul în faţa cititorului, dându-i astfel un aspect metabiografic.

Este povestea vieţii lui Vladek, tatăl autorului, evreu polonez care trăieşte ororile Holocaustului şi ajunge, împreună cu soţia sa Anja, în cel mai cumplit loc: Auschwitz. Detaliile povestirii, dublate de cele ale desenelor, sunt de-a dreptul impresionante.