Teatru

Crize sau încă o poveste de dragoste

De Mihai Ignat 

Un concept de Roberta Popa Ionescu

Studio „Uţu Strugari”, 26 noiem­brie, ora 19

Romeo şi Julieta

De W. Shakespeare 

Un spectacol de Rahim Burhan

Romeo şi Julieta este cea mai cunoscută piesă a tuturor timpurilor, fiind considerată cea mai tipică po­ves­te de dragoste a Renaşterii. Ura tradiţională dintre familiile veroneze Montague şi Capulet este pusă la încercare de iubirea care se înfiripă între Romeo, fiul lui Montague, şi Ju­lieta, din familia contelui Capulet. În ciuda faptului că tatăl ei o promisese lui Paris, Romeo şi Julieta sunt căsă­to­riţi în taină de către părintele Lo­renzo, confesorul şi păstrătorul se­cretului celor doi. La foarte puţin timp după aceea, Tybalt îl provoacă pe Romeo la duel în piaţa publică. El refuză lupta, însă Mercutio va cădea sub spada lui Tybalt. Orbit de furie, Romeo răzbună moartea prietenului lui, ceea ce va duce la pedeapsa cu expulzarea. Între timp, Julieta se confruntă cu presiunea la care o supune tatăl ei, privind căsătoria cu Paris. La sfatul părintelui Lorenzo, ea va accepta căsătoria, urmînd ca în preziua nunţii să bea o poţiune care o va face să pară moartă pentru 24 de ore. El îl anunţă şi pe Romeo de acest plan, printr-o scrisoare care, însă, nu ajunge la timp. Romeo îşi găseşte iubita pe catafalc şi, cuprins de disperare, se sinucide. La puţin timp, Julieta se trezeşte şi, văzându-l pe Romeo mort, se sinucide. Fami­liile celor doi află de la fratele Lorenzo ce s-a întâmplat şi, cuprinşi de re­muşcări, îşi dau mâinile deasupra trupurilor celor doi îndră­gostiţi.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 27 şi 29 noiembrie, ora 19

Sarea în bucate

După Petre Ispirescu

Un spectacol în premieră, în regia artistică a Mirelei Puia

„Cum mă iubeşti tu pe mine?” le-a întrebat împăratul pe fiicele sale. „Ca pe miere”, a spus prima; „ca pe zahăr”, a spus a doua. Ca pe… sare, a răspuns Maria, fiica cea mică. Şi uite-aşa începe o aventură minunată, în care oricine intră află câte ceva despre prietenie, despre iubire, şi despre gustul adevărului.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 28 noiembrie, ora 19

Vremuri de pace

De Hajdu Szabolcs

Un spectacol în regia lui Hajdu Szabolcs

După apariţia celei mai recente cărţi ale sale, Langermann este rugat să scrie o piesă de teatru. Moartea ta­tălui său, agitaţia pregătirilor pentru înmor­mântare, conflictele ascunse ale unei familii care şi-a pierdut echi­librul, atmosfera sufocantă a socie­tăţii: toate acestea nu sunt tocmai benefice liniştii necesare pentru a crea. Sarcina asuma­tă devine din ce în ce mai grea pentru Langermann, luând proporţii ireale, fatale. 

Teatrul Maghiar Csiky Gergely, 25, 28 şi 29 noiembrie, ora 20.30

Afacere murdară

Un spectacol în regia lui Gyulay Eszter

Frica, neîncrederea, vulnerabili­tatea Şi agresiunea stau ghemuite pe rafturile sufletului. Pe dinafară, nu transpare nimic. Degeaba scrijelim glazura, foarte rar vedem dincolo de suprafaţă. Vitrine murdare. Gesturi ambigue. Mesaje mâzgălite. Ordine opuse. Deodată. Ne obişnuim cu lacrimi­le. Şi cu zâmbetele contrare. Ne agă­ţăm de convingeri potrivnice. Mai pu­tem, oare, să ne privim direct în ochi? De ce ne stau gândurile cu ochii plecaţi?

Teatrul Maghiar Csiky Gergely, Sala Studio, 26 noiembrie, ora 20.30

Operă

Rigoletto

Operă în trei acte şi patru tablouri

Muzica: Giuseppe Verdi

Libretul: Francesco Maria Piave

Un spectacol cântat integral în limba italiană şi titrat în limba română, susţinut de Corul şi Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara – Opera Română din Timişoara, 27 noiembrie, ora 19

Steaua de sticlă

Feerie muzicală

Muzica: Dan Ardelean

Libretul: Silvia Kerim

Versificaţia: Silvia Kerim, Aurel Storin

Un speectacol susţinut de Ansam­blul de balet al Operei Naţionale Româ­ne Timişoara, pe muzica înregistrată de Radio Timişoara cu Orchestra Ope­rei Naţionale Române Timişoara

Opera Română din Timişoara, 28 noiembrie, ora 11.30

Recital de pian

Susţinut de pianistul Adrian Suciu, din Austria

În program sunt incluse lucrări de L. Van Beethoven (Sonata  pentru pian nr.2 în La major , op. 2, nr. 2 şi Sonata  pentru pian nr.32 în do minor, op.111)

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul Timisoara,  26 noiembrie, ora 19

Meşterul Manole

Operă rock-simfonică

De Josep Kappl

Text Victor Cârcu

Spectacol organizat în colaborare cu Asociaţia Pro Philharmonia, cu participarea Corulul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul Timisoara,  30 noiembrie, ora 19

Expoziţii

O jumătate de viaţă… impre­sii în alb negru

O expoziţie a artistului Stephan K. Rambacher, organizată de Centrul Cul­tural German Timişoara 

„La vârsta de 13 ani am primit ca­dou de la tatăl meu primul meu aparat de fotografiat. Făcusem deja până atunci primele mele experienţe în domeniul fotografiei alb-negru şi am developat şi am mărit astfel fotografiile singur. Posi­bilitatea de a transmite prin intermediul fotografiilor alb-negru imagini expre­sive m-a fascinat de la bun început”, dezvăluie Stephan Ram­bacher.

El a rămas mereu fidel fotografiei alb-negru. Cu împlinirea vârstei de 50 de ani, s-a dezvoltat ideea unei serii de foto­grafie alb-negru cu titlul „…o jumă­tate de viaţă… impresii în alb negru”. Seria este alcătuită din cinci teme a câte zece fotografii fiecare. Cele cinci teme sunt:  drumuri, semne, uşi, timp şi momente.

Fotografiile care vor fi expuse sunt o compilaţie de impresii, stări, între­bări, coincidenţe, mărturii şi senti­mente de peste 40 de ani. „Dacă prin asta reuşesc să pătrund în sufletul omului şi să îi trezesc sentimente sau idei, am realizat mai mult decât mi-am propus”, îşi doreşte Stephan Ram­bacher.

Calpe Gallery, str. Hector 1, până în 30 noiembrie, de marţi până vineri, între orele 13 şi 19, iar sâmbăta, între orele 12 şi 16                       

Hans Mattis-Teutsch, un avangardist transilvănean 

Expoziţia prezintă evoluţia creaţiei artistului braşovean Hans Mattis-Teutsch (1884 – 1960) prin prisma legăturilor cu avangarda artistică. Cele 46 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură din patrimoniul Muzeului de Artă Braşov ilustrează etapele stilistice parcurse în anii 1908 – 1939, perioadă de maximă creativitate, când Mattis-Teutsch a activat în cadrul mişcării de avangardă din România (Contimpo­ranul, Integral), Ungaria (Ma) şi Ger­ma­nia (Der Sturm).  

Apropierea de avangardă este pre­faţată de peisaje de factură postimpre­sionistă, realizate în acuarelă (1910 – 1915). Treptat, după 1916, simplificarea şi esenţializarea elementelor naturale se accentuează (Peisaj nordic, Peisaj cu mesteceni, seria de linogravuri din anii 1917-1920). Aceste experienţe plastice cvasi-abstracte sunt transpuse apoi în ulei, în ciclul Florilor Sufleteşti  („ex­presionism muzical”).

Interesul pentru problematica socială îl determină să se apropie de principiile constructivismului. După o perioadă de tranziţie, în care geome­trizarea se accentuează (Compoziţie, 1923), adeziunea la constructivism este confirmată de lucrarea Muncitori fizici şi intelectuali (1927). Mattis-Teutsch îmbrăţişează o nouă viziune artistică („realism constructiv”), centrată pe căutarea proporţiilor „omului nou”, tip uman reprezentativ pentru epoca tehnică şi industrială, care îşi va găsi expresia ideală în cadrul proiectelor de frescă. Abor­dările conceptuale şi stilis­tice sunt reflectate fidel de sculptura lui Mattis-Teutsch din această perioadă, de la sculpturi abstracte (Ornament floral II) la nudurile stilizate de la în­ceputul anilor ‘30.

Muzeul de Artă Timişoara, până în 1 decembrie, zilnic între orele 10 – 18, cu excepţie zilei de luni, când este închis.

New Western Art

Expoziţie de grup, cuprinzând creaţii din diverse genuri şi medii – sculpturi, tablouri, desene, lucrări video şi fotografii. În prim-plan se găsesc opere noi ale unor artişti contemporani din Germania şi USA: printre care: Roland Burkart, André Butzer, Andy Hope 1930, Michaela Eichwald, Franka Kaßner, Josef Knoll, Hans-Jörg Mayer, Aribert von Os­trowski, Berthold Reiß, Anne Rößner, Emanuel Seitz, Trevor Shimizu, Hank Schmidt in der Beek, Frank Stürmer şi Thomas Winkler.

Un eveniment organizat de Tea­trul German de Stat Timişoara, în cadrul Festivalului de Teatru Euro­pean Eurothalia

Custodele expoziţiei este artistul Frank Stürmer, originar din Bucu­reşti. În ziua inaugurării vor fi citite poeme de Sonja vom Brocke şi Hank Schmidt in der Beek.

Halele TIMCO, str. Circumvala­ţiunii 8 – 12, până în 10 decembrie, de luni până vineri, între orele 14 – 20, iar sâmbăta, de la10 la 14.

Axenia Roşca 

Expoziţie distinsă cu Premiul Insti­tutului Francez Cluj Napoca, în cadrul concursului Expo Maraton 2013.

Proiectul are ca punct de pornire conceptul creativ legat de spaţiul sce­nografic. Fiind vorba de un labirint ima­ginativ, artista a pornit de la ideea posibilităţii de a experimenta metode de modelare a unui ambient sceno­grafic realizat din materiale textile utilizând diferitele caracteristici ale acestora: transparenţă/opacitate, elasticitate etc. Noul spaţiu creat are rolul de a modifica stările emoţionale ale specta­torului, acesta fiind implicat direct, par­ticipant şi parte integrată a instalaţiei ambientale. Senzaţia de imersiune este amplificată de efecte vizuale (lumini colorate, proiecţii video), efecte sonore şi olfactive.

Palatul Baroc, până în 13 decem­brie, zilnic între orele 10 – 18, cu excepţia zilei de luni, când este închis

Concert

Just Musette

Un concert inclus în turneul extraordinar de promovare a compact discului  Just Musette, aparţinând triou-lui Accord Vibes

Plecând de la radăcinile tradiţionale ale muzicii, preluând elemente din stilul popular java, trecând prin armonii de vals musette sau ritmuri de bossa, Accord Vibes preia conceptul new musette al lui Richard Galliano, pe care îl îmbogăţeşte cu propria viziune şi concepţie muzicală, reuşind să-l proiecteze într-o lumină nouă, nemaîntâlnită.

Aşa a luat naştere Just Musette, poveste care îşi are filonul într-un un stil popular, unic, apărut în Parisul de început de secol XX prin întâlnirea muzicienilor de origine italiană, din Auvergne, reinventat de Galliano şi căruia  Accord Vibes i-a conferit o dimensiune moderna, originală, plină de culoare şi vitalitate.

Proiectul Just Musette s-a bucurat de aprecierea publicului pe scenele unor prestigioase festivaluri cum ar fi: Festivalul George Enescu (2011), Festivalul de Film Istoric Râ?nov (2012), Cafeteca Jazz Weekend (2012), Bucharest Music Film Festival (2013). În urma reacţiilor entuziaste ale publicului şi ca urmare a cererii acestuia, în anul 2013 proiectul  Just Musette s-a materializat prin compact discul cu acelaşi nume.

Accord Vibes reprezintă un trio de jazz unic în România, reunind trei  muzicieni, având cariere solistice impresionante (Alexandru Anastasiu – vibrafon, Fernando Mihalache – acordeon, Michael Acker – contrabas), din dorinţa de a crea o formulă muzicală la cel mai valoros şi sofisticat nivel de interpretare.

Filarmonica Banatul, 29 noiembrie, ora 19

Vitrina cu cărţi

„Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri”, Andrei Pleşu (Ed. Humanitas)

„Am fost eu însumi surprins de can­­titatea neobişnuită de texte care s-au adunat în urma dialogurilor purtate de-a lungul vremii. O masivă investiţie de timp şi de energie! Dar nu efortul chel­tuit de mine în ultimele două decade a fost motivaţia alcătuirii acestei cărţi. Şi cu atât mai puţin înclinaţia de a etala opinii personale, hrănite de o subterană egolatrie. Am constatat însă că, acope­rind un interval de aproape un sfert de secol, interviurile au o substanţială di­mensiune documentară. Sunt anii în ca­re România s-a angajat în cursa inte­grării europene şi euro-atlantice, anii dezbaterilor legate de înfiinţarea C.N.­S.A.S., anii mai multor guverne şi pre­şedinţi, anii în care probleme esenţiale pentru reaşezarea noastră în norma­litate au constituit substanţa vieţii publi­ce, a neliniştilor şi a speranţelor noas­tre. S-a întâmplat să fiu contemporan cu această perioadă şi, nu o dată, direct implicat în desfăşurarea evenimentelor. Mărturia mea poate fi, aşadar, o legiti­mă notă de subsol a istoriilor viitoa­re”,spune Andrei Pleşu.

Perioada subîntinsă în jocul între­bare-răspuns al cărţii este 1989 –, astfel încât ea poate fi citită şi ca o „istorie a României din ultimii 23 de ani”, o is­torie văzută, trăită şi povestită de autor de pe poziţia celui care a fost discipol al lui Noica, urmărit de Securitate, dat afară din Institutul de Istoria Artei şi exi­lat la Tescani, apoi, după 1989, mi­nistru al culturii, ministru de externe, consilier prezidenţial, fondator şi rec­tor al New Europe College. 

Acest parcurs biografic al lui An­drei Pleşu, dimpreună cu disponibilitatea sa de a se lăsa provocat de întrebări şi de a investi în fiecare răspuns dat ceva din experienţele sale formatoare şi din judecata nepătimaşă dau cititorilor privilegiul de a fi martorii unui dialog profund, generos, cu accente vii, confe­sive, de viaţă personală, pe alocuri, sau obiective, de rece diagnostic al vieţii politice, sociale ori culturale.

„Chemarea cucului”, Robert Galbraith (Ed. Trei)

Atunci când un topmodel celebru îşi găseşte moartea, căzând de la un balcon acoperit de zăpadă din Mayfair, se presupune că fata labilă emoţional s-a sinucis. Cu toate astea, fratele ei refuză să creadă concluzia Poliţiei şi îi cere detectivului particular Cormoran Strike să se ocupe de caz. Strike este un ve­teran de război – cu traume atât fizice, cât şi psihice –, a cărui viaţă e un de­zastru. Deşi îi oferă o siguranţă finan­ciară, ancheta are preţul ei: cu cât Strike pătrunde mai adânc în lumea complexă a tinerei fete, cu atât lucruri­le  devin mai sumbre şi pericolele nu întârzie să apară.

Captivant, cu o scriitură elegantă, impregnat de atmosfera londoneză – de la străzile tăcute din Mayfair şi puburile dosnice din East End, la agitaţia din Soho –, Chemarea cucului este o carte remarcabilă. Aducându-l în scenă pe Cormoran Strike, acesta este primul roman poliţist al scriitoarei J.K. Rowling, scris sub pseudonimul Robert Gilbraith şi care s-a bucurat de o primire entuziastă.

„Dragă Nora”, James Joyce (Ed. Art)

Pe data de 10 iunie 1904, Dante al Dublinului (aşa cum îl numea ironic Oliver St. George Gogarty, prototipul lui Buck Mulligan, din Ulise), un Hamlet aflat în pragul inaniţiei, o zăreşte pe stradă pe tânăra Nora Barnacle. Dat fiind că fata nu-i respinge cu prea multă convingere avansurile, îi propune o întâlnire pentru a doua zi, unde Nora nu apare. După o primă scrisoare dez­amăgită din partea lui Jim, va avea loc primul rendez-vous, pe data de 16 iunie 1904, o dată ce a intrat definitiv în isto­ria literaturii, fiind unitatea temporală care acoperă acţiunea romanu­lui Ulise. Relaţia cu Nora a reuşit să-l reintegre­ze în lume, să-l extragă din singurătatea în care se refugiase după moartea mamei sale.

Pentru o analiză psihologică, scri­so­rile către Nora sunt absolut fasci­nante: ele urmăresc drumul chinuit, plin de răzgândiri, sinuos şi agonizant al artistului către abandon.

Scatologia, sadismul şi masochis­mul puse în scenă în aceste scrisori tre­buie interpretate exclusiv prin prisma scopului practic investit de James Joyce în ele, şi mai puţin printr-o sim­bolizare excesivă. Sunt scrisorile unui om singur, care caută cu disperare uniunea totală cu femeia care, până la urmă, i-a rămas alături toată viaţa. De altfel, cea mai emoţionantă e acea scrisoare din 1922 când, în faţa unei ten­tative a Norei de a-l părăsi, Her Satan Joyce (cum îl numeau fetele din corul Stadttheater, din Zürich) redevi­ne băiatul din urmă cu 15 ani, care-i promitea blănuri. Iar asta se întâmpla când Ulise deja avea success, iar în­treaga lume literară îi stătea la picioare.