Timişorenii, implicaţi în procesul de realizare a planurilor de urbanism

“Se vor evita multe lucruri prosteşti”, estimează un fost arhitect-şef al oraşului

Timisoara de sus Foto Eye in the SkyÎn urma unor modificări legislative, procesul de elaborare a planurilor de urbanism va deveni mult mai transparent la Primăria Timişoara. Municipalitatea vrea să obţină o implicare substanţială a timişorenilor interesaţi în procesul de eliberare a acestor documentaţii importante pentru felul în care va arăta Timişoara în anii următori.

 

Mai multă transparenţă

Pentru următoarea şedinţă de plen, Primăria Timişoara a pregătit o modificare a reglementărilor actuale cu privire la procesul de elaborare a planurilor de urbanism, intenţionând să realizeze o implicare mult mai serioasă a contribuabililor timişoreni în procesul de realizare şi emitere a acestor documentaţii.

S-a dorit ca aceste reglementări să fie introduse în urmă cu ceva timp pe lista proiectelor supuse aprobării Consiliului Local, însă, după o sesizare a Asociaţiei Culturale “Salvaţi Patrimoniul Timişoarei”, au fost retrase, fiind supuse unei dezbateri publice.

Conform propunerilor înaintate la această dezbatere publică, s-a stabilit, printre altele, instituirea unui grup de lucru permanent, din care să facă parte reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile şi care să se implice în monitorizarea procesului de elaborare a planurilor de urbanism.

În toate cazurile relevante se va întocmi un raport de informare şi consultare al publicului. În plus, se va asigura un spaţiu permanent dedicat schimbului de informaţii cu privire la activitatea de urbanism şi amenajare a teritoriului la sediul Direcţiei Urbanism din cadrul Primăriei, iar orarul şi locul unde se va putea face consultarea documentaţiilor de urbanism se vor stabili pentru fiecare documentaţie în parte şi vor fi specificate atât în anunţul de informare afişat pe site-ul Primăriei, cât şi pe panourile de informare.

“Este o lege, adoptată în februarie, care trebuie aplicată şi pe plan local. Cred că o implicare mai bună a publicului în procesul de elaborare a planurilor de urbanism este de bun augur, pentru că se vor evita multe lucruri prosteşti care s-au făcut de-a lungul anilor pe plan local. Nu cred că se va îngreuna procesul de elaborare a acestor documentaţii, dimpotrivă”, apreciază Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei.

 

Scandaluri în serie, în anii trecuţi

De-a lungul anilor, nu puţine au fost scandalurile din administraţia locală legate de eliberarea certificatelor de urbanism ale căror urmări erau construirea de case în zone de blocuri, şi viceversa.

Pentru a evita astfel de controverse, încă de acum trei ani Primăria Timişoara a anunţat că în documentaţia pentru eliberarea certificatului trebuie să existe şi o poză de context, pentru ca reprezentanţii Primăriei să-şi dea seama de specificul zonei.

Reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor Timiş spuneau atunci că, deşi iniţiativa este una bună, există riscul prezentării unor poze trucate sau făcute din unghiuri total nerelevante.

“Am constatat că certificatele de urbanism se dau doar pe bază de justi­ficări, de argumente care nu-ţi creează întotdeauna şi o imagine corectă asu­pra adecvanţei unei anumite construc­ţii, indiferent ce reprezintă ea, în zona în care se vizează să se construiască. Am introdus o cerinţă suplimentară pentru acordarea certificatelor de urbanism, o poză de context”, declara atunci primarul Nicolae Robu. Precizând că numai după documentaţia depusă nu se poate judeca întotdeauna în mod corect justeţea eliberării unui certificat de urbanism.

În ultimul Masterplan Urbanistic General al Timişoarei, se remarcau multiplele concesii făcute în materie de urbanism în municipiu. „La nivelul întregului teritoriu administrativ se constată practicarea la scară largă a urbanismului derogatoriu. Dacă în prima fază au fost realizate o serie de planuri urbanistice zonale cu caracter director, în perioada de dezvoltare a pieţei imobiliare au fost avizate o serie de PUZ uri pe suprafeţe variabile, doar minimal corelate, care au dat naştere la interferenţe funcţionale şi morfologice întâmplătoare. Zonele cele mai active din acest punct de vedere au fost în direcţia Căii Torontalului atât în zona de ieşire din Timişoara pe teritoriul intravilan, cât şi în zona teritoriului administrativ între calea ferată”, precizau autorii Masterplanului.

 

Foto: Eye in the Sky

Print Friendly, PDF & Email