După 13 ani de la comiterea faptelor propriu-zise, adică după prescrierea eventualelor infracţiuni, Primăria Timişoara îşi caută în justiţie dreptatea, în cazul controversatelor materiale de construcţii dispărute din ceea ce trebuia să fie noul sediu al Spitalului Municipal şi a rămas doar o ruină, pe Calea Torontalului. Dincolo de paguba rămasă în contul statului, conform unor consilieri locali, respectivele materiale reprezintă motivul pentru care nu s-a reuşit demararea efectivă a investiţiei pentru amenajarea respectivei construcţii, pentru a deveni viitorul Institut Oncologic din Timişoara.

Proces iniţiat la spartul târgului

Construcţia viitorului Institut Regional de Oncologie de la Timişoara, care se dorea a fi realizat pe Calea Torontalului, în imobilul construit iniţial pentru a fi un sediu nou al Spitalului Municipal, ar fi putut demara de mult, pentru că în 2008 a apărut ideea înfiinţării unei astfel de structuri spitaliceşti, iar în mai 2009 era deja aprobată trecerea construcţiei în domeniul public al Statului Român şi administrarea Ministerului Sănătăţii. Deşi s-a dat o hotărâre de Consiliu Local în acest sens, Primăria Timişoara nu a făcut protocolul de predare-primire cu Direcţia de Sănătate Publică Timiş, ca reprezentant al Ministerului Sănătăţii, decât în noiembrie 2011, după un scandal de proporţii şi o presiune mediatică pe măsură. Problema care a îngheţat proiectul este legată de nişte geamuri termopan şi calorifere, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, care au dispărut din subsolul clădirii aflate în conservare, după ce fuseseră lăsate în custodia firmei Italrom Construcţii. Această societate, intrată între timp în insolvenţă, s-a ocupat de construcţia imobilului până în anul 2000, când au fost sistate definitiv lucrările la ceea ce urma să devină viitorul Spital Municipal. Dispariţia materialelor de construcţii a ieşit la iveală abia în 2010. Ceea ce a urmat a fost un război instituţional între Primăria Timişoara şi Direcţia de Sănătate Publică, fiecare motivându-şi cu propriile argumente poziţia legată de asumarea acelei lipse pe inventar.

Acum Primăria, probabil într-un demers pur birocratic şi fără speranţă, caută, în justiţie, dreptatea şi termopanele. Conform ultimului raport privind gestionarea bunurilor publice ale Primăriei Timişoara, făcut public abia în urma unor solicitări repetate ale Clubului Timişoara al Pro Democraţia, Municipalitatea face o precizare uluitoare:„În ceea ce priveşte obiectivul de investiţii nefinalizat, denumit «Investiţia Spitalul Clinic Municipal», situat în Timişoara, Calea Torontalului, kilometrul 5 – Comisia Centrală de Inventariere propune scoaterea bunului înregistrat cu numărul de inventar 18548 în valoare de 16.425.151,02 lei de pe lista mijloacelor fixe ale Primăriei Municipiului Timişoara, iar pentru diferenţa de 607.693,34 de lei compusă din 518.194,10 lei – valoarea neiventariată a radiatoarelor, 89.445,24 – valoarea ce reprezintă diferenţa dintre valoarea decontată (772.484,61 de lei) şi cea inventariată (633.093,37 de lei) a tâmplăriei PVC, pentru recuperarea sumelor de 89.446,24 de lei şi 518.194,10 lei, Comisia Centrală de Inventariere constată că s-au început procedurile pentru recuperarea acestor sume pentru care Serviciul Juridic a depus acţiune de chemare în judecată a obiectivului de investiţii «Spital Clinic Municipal, KM 5»”.

„Din cauza acelor materiale de construcţii şi a neînţelegerilor legate de asumarea prejudiciului de către Primărie şi Direcţia de Sănătate Publică, s-au pierdut finanţări cu care s-ar fi putut demara construcţia efectivă”.

Consilier local PDL Maria Sărăcan

Cu alte cuvinte, Primăria Timişoara a decis să caute recuperarea prejudiciului în justiţie după… 13 ani. Este, însă, extrem de greu de crezut că, în contextul în care firma care a realizat iniţiat construcţia este în insolvenţă, iar eventualele fapte penale s-au prescris, se va mai putea recupera ceva din paguba făcută statului.

Scriptic, probabil Municipalitatea consideră că s-a acoperit cu hârtii, în sensul că „există pe rol la Tribunalul Timiş dosarul 2133/30/2013 care are ca obiect predarea obiectivelor lipsă la inventar reprezentând tâmplărie PVC şi radiatoare sau plata sumei de 607.639,33 de lei, construcţia nefinalizată a Spitalului Clinic Municipal.”

„Din cauza acelor materiale de construcţii şi a neînţelegerilor legate de asumarea prejudiciului de către Primărie şi Direcţia de Sănătate Publică, s-au pierdut finanţări cu care s-ar fi putut demara construcţia efectivă”, spune consilierul local PDL Maria Sărăcan.

Acţiune în instanţă generată de un audit al Curţii de Conturi

Acţiunea în instanţă a fost iniţiată după ce, în urma unui audit, Curtea de Conturi a tranşat problema “termopanelor fantomă”, dând dreptate DSPP Timiş. Conform auditorilor Curţii de Conturi, refuzul DSP Timiş de a prelua bunurile şi sol­dul stabilit de reprezentanţii adminis­tra­ţiei locale este îndreptăţit, minusul de gestiune fiind obligatoriu a fi reglat la nivelul Primăriei Timişoara. Curtea de Conturi a mai precizat că persoanele implicate în efectuarea inventarelor, nu au stabilit – cu toate că le-au recu­noscut – unde se regăseşte diferenţa de 994 de geamuri termopan. Având în vedere preţul mediu pe bucată de 726,85 de lei, determină un minus de gestiune de peste 537.000 de lei, ce se constituie pagubă în bugetul local. Deşi Curtea de Conturi a cerut clarificarea, înregistrarea în contabilitate şi recu­pe­rarea minusului de gestiune, este greu de crezut că respectivele materiale de construcţii sau contravaloarea lor mai au vreo şansă de recuperare.

În ceea ce priveşte materialele lipsă, care au dus la tergiversarea predării clădirii de la Primăria la DSP Timiş, oficiali ai Ministerului Sănătăţii anunţă că problema a fost gestionată neinspirat de autorităţile locale. Con­form evidenţei ministeriale, valoarea de inventar a clădirii este 17,5 milioane de lei, la care se adaugă şi acele bunuri care au făcut obiectul controverselor dintre Primărie şi Direcţia de Sănătate Publică Timiş – 994 de geamuri ter­mo­pan şi 970 de radiatoare.  Ministerul Sănătăţii susţi­nea că urmare a corespondenţei scrise şi a întâlnirilor periodice dintre repre­zentanţii D.S.P. Timiş şi cei ai Primă­riei Timişoara,“se ajungea la un con­sens care, de fiecare dată, se modifica din partea reprezentanţilor Munici­piu­lui Timişoara, în sensul că ori membrii comisiei refuzau să semneze documen­tele, ori termenii procesului-verbal erau modificaţi”.

Poate dacă aceste clarificări s-ar fi făcut mai repede şi s-ar fi putut urgen­ta transferul imobilului, lucrurile ar fi stat mai bine şi în privinţa şanselor de dema­rare în perioada următoare a acestei in­vestiţii care, după aprobarea bugetului pe 2013 şi 2014, a rămas sub semnul întrebării. În 2011, Ministerul Sănătăţii aloca­se Timişului un milion de lei pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru acest obiectiv. Însă pentru că abia în noiembrie 2011 a fost semnat protocolul pentru transferul clădirii viitorului Institut Oncologic de la Primărie la DSP Timiş, Ministerul Sănătăţii a cerut restituirea sumei acor­date. Banii au fost realocaţi în 2012 şi, de această dată, au fost utilizaţi, reu­şindu-se atribuirea contractului pentru realizarea documentaţiei preli­minare, necesare începerii investiţiei propriu-zise. Însă, deşi pentru acest an se promitea că, după definitivarea documentaţiei, se vor aloca bani pen­tru ridicarea construcţiei, acest lucru nu s-a întâmplat. Şi, în momentul de faţă, nici nu se ştie când ar putea demara această investiţie.

“Clădirea se degradează tot mai mult, şi e posibil ca în curând studiul de fezabilitate să nu mai fie valabil. În plus, nici nu se ştie dacă respectivul imobil, a cărui structură de susţinere este afectată, mai este adecvat pentru realizarea aici a Institutului de Oncologie”, spune Maria Sărăcan.

Interpelări parlamentare, unele cu ecou, altele, fără

De altfel, în ultima perioadă au apărut mai multe informaţii neoficiale potrivit cărora s-ar putea constata că ar fi mai ieftin să se construiască din temelii un nou imobil pentru viitorul Institut de Oncologie Timişoara decât să se refacă clădirea existentă, pe motiv că multe elemente ale construcţiei s-au degradat din cauza conservării necorespunzătoare a construcţiei şi că reţeaua de canalizare e total compromisă, pentru refacerea ei fiind nevoie de investiţii extrem de mari. “În urmă cu mai mulţi ani s-a încercat urnirea din loc a lucrărilor prin parteneriat public-privat. La un moment dat, s-a arătat a fi interesat un grup de investitori din Germania. Aceştia au venit la Timişoara şi, după ce au aflat condiţiile de asociere, au plecat şi nu s-au mai întors. Ba mai mult, experţii lor tehnici au declarat că, faţă de ceea ce se doreşte a fi noul spital, evident, cu dotări de ultimă oră, clădirea este total necorespunzătoare din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al structurii de rezistenţă”, declara fostul senator PDL de Timiş Gheorghe David, autor al mai multor interpelări parlamentare pe această temă, în mandatul trecut.

Potrivit acestuia, până să fi ajuns la stadiul în care se află acum, pentru clădirea de pe Calea Torontalului s-au cheltuit în jurul a patru milioane de euro. “Dacă banii, care de vreo 15 ani zac îngropaţi, ar fi fost puşi deoparte în seifurile unei bănci, la cât s-ar fi ridicat numai dobânzile?”, se întreba Gheorghe David.

Ministerul Sănătăţii nu are, deocamdată, răspunsuri. Unei interpelări pe această temă, depusă în aprilie de deputatul PDL de Timiş Cornel Sămărtinean nu i s-a răspuns nici acum, deşi Ministerul Sănătăţii avea obligaţia de a furniza informaţiile solicitate în maxim 30 de zile.