226 de milioane de lei, strânşi de Fisc în Timiş prin identificarea tranzacţiilor fantomă

La unele cazuri s-a ajuns prin intermediul DIICOT

Perchezitii DIICOT la StrehaiaDe mai bine de doi ani, DIICOT se străduieşte să elucideze toate filierele încrengăturii de firme cu cartierul general în Strehaia, la care erau abonate şi societăţi comerciale mari din Timişoara, care îşi diminuau baza de impozitare prin cumpărarea de facturi, aferente unor tranzacţii fictive. Prin depistarea unor astfel de fenomene, inspectorii ANAF au reuşit să atragă suplimentar la bugetul de stat aproape un sfert de miliard de lei în doar cinci luni de controale în Timiş.

 

Evaziune de proporţii

Identificând cu precădere persoanele fizice şi juridice care îşi declarau venituri foarte mici, deşi învârteau sume astronomice, precum şi prin identificarea fenomenului reducerii bazei de impozitare cu facturi aferente unor tranzacţii fictive, ANAF a reuşit ca, în doar cinci luni, să strângă sume suplimentare la buget în valoare de 7,8 miliarde de lei, dintre care în Timiş, 226.123.131 de lei, adică aproape un sfert de miliard de lei.

În Timiş verificările ANAF în urma cărora s-a evidenţiat această sumă suplimentară au vizat şi societăţile la care s-au descoperit aşa-zis facturi fiscale fictive, de la companii înfiinţate doar pentru evaziune fiscală. Ministerul Finanţelor a avut astfel în vizor tot mai multele cazuri de înfiinţare a unor filiere infracţionale organizate, specializate pe evaziune fiscală, prin vânzarea de facturi fictive.

„Acest fenomen al tranzacţiilor fictive, cu scopul diminuării bazei impozabile, a luat amploare în vestul ţării, şi sume destul de mari nu ajung la bugetul de stat din această cauză. Cazurile descoperite nu au fost singulare, şi această schemă de fraudare probabil că a funcţionat ceva timp până să fie descoperită”, spune Nicolae Bobiţan, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii de Vest din Timişoara.


Un fenomen cu vechime

Încă de la începutul anului 2012 ieşea la iveală că mai multe societăţi comerciale din Timişoara au beneficiat, pentru deduceri importante de impozite, de facturi fictive întocmite de firme-fantomă create de un clan de romi din Strehaia, judeţul Mehedinţi. Atunci au fost făcute peste treizeci de percheziţii în judeţele Mehedinţi, Cluj, Hunedoara, Timiş şi Argeş, fiind vizat un grup infracţional organizat, format din 34 de persoane, specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul cauzat prin aceste activităţi fiind de 20 de milioane de euro.

Au fost astfel identificate peste 50 de firme, multe din Timişoara, care aveau cifre semnificative de afaceri şi care, în schimbul unui comision de 10%, au emis facturi fiscale pentru operaţiuni comerciale fictive, de livrare de mărfuri sau prestare servicii, în scopul diminuării taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat. Activitatea societăţilor din Strehaia nu era canalizată pe un anumit produs, ele emiţând facturi al căror obiect varia, în funcţie de domeniul de activitate al firmei beneficiare. De exemplu, “vindeau” cauciucuri, piese auto, materiale de construcţii, utilaje industriale, fier vechi sau “prestau servicii”, în funcţie de obiectul de activitate al beneficiarului. “Membrii grupării au înfiinţat în acest scop cinci societăţi comerciale, tip fantomă, cu sediul în localitatea Strehaia, acestea acumulând debite substanţiale către bugetul de stat, constând în TVA şi impozit pe profit, datorat urmare a activităţii infracţionale”, spuneau procurorii DIICOT, care mai menţionau că numai pentru cinci dintre societăţile comerciale atrase de către romii din Strehaia s-au facturat mărfuri şi servicii în valoare totală de 26.400.000 de lei, adică şase milioane de euro.

Pentru că paguba adusă bugetului de stat doar în cazul “filierei Strehaia” a fost de ordinul zecilor de milioane de euro, Ministerul Finanţelor şi-a anunţat intenţia de a se proteja, pe viitor, de astfel de fenomene infracţionale. Astfel, Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca artificiale, dacă se obţine avantaj fiscal fără profit şi poate să nu le ia în considerare la calculul obligaţiilor bugetare, dacă acestea par să nu corespundă practicilor comerciale rezonabile şi produc avantaje fiscale fără risc comercial şi generează profit nesemnificativ.  

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro