Printr-un proiect de lege iniţiat de către parlamentari P.S.D., printre care se găsesc şi doi deputaţi de Timiş, se propune reducerea semnificativă a taxelor de timbru pe speţele de partaj judiciar. Iniţiativa vine în contextul în care sunt deja multe cereri de scutire de la plata taxei de timbru, deşi aceasta taxă este una dintre principalele surse de finanţare ale structurilor subordonate Ministerului Justiţiei.

Reduceri importante ale cuantumului taxei de timbru

„Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind taxele judiciare de timbru” se numeşte proiectul de lege legat de reducerea semnificativă a taxelor de timbru pentru partaj judiciar, proiectul fiind înaintat de către 21 de senatori şi deputaţi P.S.D., printre care se regăsesc şi doi deputaţi de Timiş, Sorin Stragea şi Cătălin Tiuch.

Actul normativ urmăreşte „stabilirea unor cote fixe pentru taxele judiciare de timbru în cazul partajului judiciar”, scopul declarat fiind acela de „adaptare a acestui tip de taxă la nivelul unei sarcini fiscale suportabile de către cetăţeni”.Iniţiatorii consideră că „s-a pierdut din vedere situaţia nedreaptă în care se află toţi românii care ajung în instanţe pentru a face partajul ca moştenitori, în condiţiile în care transmiterea succesiunii are caracter indivizibil.”

În prezent, taxele de timbru stabilite sunt de 3% din valoarea bunurilor supuse împărţelii. Conform proiectului de lege propus, se vrea anularea perceperii valorii procentuale şi stabilirea unor cuantumuri valorice, care pleacă de la 15 lei şi ajung la 2.000 de lei.

În motivarea actului normativ se precizează şi că salariul minim pe economie este, la ora actuală, de 800 de lei, salariul mediu ajunge la 1.604 lei, iar nivelul taxelor pe care trebuie să le achite justiţiabilii trebuie stabilit în corelaţie cu aceste cifre, deşi aceşti indicatori nu fac cinste nici actualei guvernări.

Marea problemă legată de acest proiect este însă faptul că această taxă este una dintre principalele surse de finanţare ale structurilor subordonate Ministerului Justiţiei. De altfel, chiar iniţiatorii recunosc că „este o realitate faptul că actul de justiţie presupune cheltuieli, iar procesul civil nu trebuie să beneficieze în mod absolut de gratuitate, însă în cazul expus este vădită disproporţia dintre cheltuielile necesare înfăptuirii actului de justiţie de către stat şi costurile efective care ajung în sarcina justiţiabilului”.

Şi tot iniţiatorii proiectului mai recunosc o realitate – faptul că sunt destul de multe cazuri de anulare sau restituire a taxei de timbru şi că, oricum, cadrul legal a devenit mai relaxat pe acest segment. „O.U.G. 80/2013 a adus sub anumite aspecte o reformă în materia taxelor judiciare de timbru, în sensul că a crescut numărul de situaţii în care această taxă se restituie, nefiind lipsită de relevanţă şi diminuarea taxelor stabilite procentual în funcţie de valoarea obiectului cererii”, se arată în motivarea noului proiect de lege.

Multiple cereri de scutire

În condiţiile în care sistemul judiciar se confruntă cu o criză financiară de proporţii, taxa de timbru – una dintre puţinele surse de venit ale sistemului judiciar – e tot mai contestată, încercându-se, prin diverse mijloace, evitarea plătirii acesteia.

Conform unor surse din sistemul judiciar, o serie de scutiri în serie de la plata taxelor de timbru ar fi fructificate prompt de către procesomani, aglomerându-se astfel şi mai mult instanţele. Conform unor voci din Baroul de Avocaţi Timiş, solicitările de scutiri de la plata taxei de timbru adresate Fiscului timişean, s-au înmulţit în ultima perioadă. Teoretic, justiţiabilii pot solicita Finanţelor eşalonarea plăţii sau scutirea de obligativitatea achitării taxei de timbru.

“Cei care doresc să fie scutiţi de plata respectivei taxe pot face o cerere la Administraţia Financiară sau chiar în instanţă, cererea fiind însoţită de o adeverinţă de la Fisc din care să reiasă ce venituri are respectivul justiţiabil. Au existat cazuri în care instanţa a fost de acord cu anularea taxei de timbru în varianta în care solicitantul avea venituri sub 600 de lei”, ne-a declarat avocatul timişorean Lazăr Gruneanţu.

Taxa de timbru, contestată şi la Curtea Constituţională

În ultimii ani, tot mai multe excepţii de neconstituţionalitate ridicate în procese aflate pe rolul instanţelor timişene au vizat plătirea taxei de timbru, o serie de justiţiabili încercând, în acest fel, să o evite. Una dintre excepţiile de acest fel a fost ridicată de către o firmă din Timişoara, parte într-un dosar aflat pe rolul Secţiei Comerciale a Curţii de Apel Timişoara. În opinia avocaţilor care au iniţiat această excepţie de neconstituţionalitate, plata acestei taxe este aplicată discriminatoriu. “În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că se creează discriminări, sub aspectul regimului juridic al plăţii taxelor de timbru, între persoanele de drept privat şi autorităţile statului, atunci când obiectul litigiilor deduse judecăţii îl constituie drepturi şi obligaţii legate de bunuri aflate în proprietatea privată a acestor autorităţi. Or, în condiţiile în care prevederile Constituţiei garantează şi ocrotesc în mod egal proprietatea privată, indiferent de titular, tratamentul juridic diferit reglementat prin legea taxelor de timbru nesocoteşte dreptul de proprietate privată al persoanei de drept privat, atunci când instituie în sarcina sa obligaţia de a plăti taxa judiciară de timbru, în vreme ce autoritatea statului este scutită”, se arăta în argumentaţia expusă magistraţilor Curţii Constituţionale.

Contestat era astfel un fragment din Legea 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, în care se precizează că sunt scutite de taxă judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice. Aceste dispoziţii, în opinia contestatarului timişean, contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la garantarea proprietăţii private în mod egal, indiferent de titular.

Judecătorii Curţii Constituţionale nu s-au lăsat însă impresionaţi de aceste argumente şi au respins excepţia de neconstituţionalitate, arătând că “ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget”.

Aceasta nu este, însă, singura obiecţie de acest fel ridicată în instanţele din Timiş şi supusă atenţiei Curţii Constituţionale, existând, în portofoliul Curţii încă alte cinci sesizări similare care aşteaptă să fie analizate.

Plata taxei de timbru, o problemă şi pentru autorităţi

Şi până acum, nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului au avut probleme în instanţă legate de plata taxei de timbru. Un exemplu pentru ceea ce poate însemna neplata acestei taxe este cel care are ca protagonistă Agenţia Naţională de Integritate. Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timişoara, prin care A.N.I. se judeca cu un agent vamal timişean, s-a terminat brusc anul trecut, dintr-un motiv tipic românesc – neplata unei taxe de timbru în valoare de… patru lei.

Procesul derulat la Curtea de Apel era legat de un raport de acum doi ani al A.N.I. prin care se constata că un agent vamal care făcea parte din celebrul “lot Moraviţa 1” ar fi dobândit bunuri şi valori ce nu pot fi justificate. La solicitarea A.N.I., Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a efectuat o anchetă ale cărei concluzii s-au bătut cap în cap cu cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind că vameşul şi-a dobândit averea în mod licit. A.N.I. nu a renunţat şi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. După aproape un an de judecată, magistraţii de la Curtea de Apel Timişoara au emis o sentinţă prin care cererea A.N.I. este respinsă. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanţelor, just.ro: “Instanţa anulează ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A.N.I.”.

Un alt caz în care taxa de timbru cumva anticipează rezultatul procesului este procedura de insolvenţă de la Tribunalul Timiş în care titulară principală este societatea finanţatoare a fostei echipe Politehnica Timişoara, patronată de omul de afaceri Marian Iancu.

Masa credală, adică toţi cei care mai speră să recupereze banii datoraţi de fosta societate, este stufoasă. Principali creditori sunt, după cum era de aşteptat, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, care speră să recupereze datoriile rămase către bugetul de stat de fosta societate, şi Consiliul Judeţean Timiş, mai precis Direcţia de Prestări Servicii Timiş, care e greu de imaginat că mai speră recuperarea chiriei datorate de către fosta Poli pentru utilizarea Stadionului „Dan Păltinişanu”.

Cât se va mai putea obţine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenţă se poate anticipa de pe acum. Un indiciu e şi faptul că instanţa a trebuit să ceară imperativ societăţii ajunse în insolvenţă să-şi timbreze o cerere depusă la dosar cu 120 de lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancţiunea anulării acesteia.