Cum, în ultimii ani, la adoptarea bugetului nu s-au găsit bani nici pentru investiţii în infrastructură asumate electoral, cultura, care după 1989 şi-a asumat rolul de „Cenuşăreasă bugetară”, a rămas să supravieţuiască mai mult cu sprijinul autorităţilor locale. O propunere legislativă cu 88 de iniţiatori, din toate partidele politice parlamentare, vine acum cu iniţiativa instituirii unui aşa-numit „Timbru cultural”, care să fie plătit de cei care câştigă bani din vânzarea artei, sub toate formele.

Un antidot la subfinanţare

Propunerea legislativă privind instituirea timbrului cultural, depusă recent la Camera Deputaţilor, are şanse destul de mare de adoptare, dacă e să se ia în considerare numărul extrem de mare de iniţiatori – 88 de deputaţi şi senatori, din toate partidele politice parlamentare. Printre iniţiatorii ei se regăsesc deputatul P.N.L. de Timiş Horia Cristian şi deputatul minorităţilor naţionale Ovidiu Ganţ. În expunerea legii se arată că instituirea timbrului cultural este necesară şi cerută de toate Uniunile de Creatori din România (Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor şi Uniunea Arhitecţilor).

„Cultura românească, deşi este copilul inteligent şi talentat al familiei, a fost trimisă la colţul străzii, să se descurce. Şi nu se descurcă la colţul străzii! Timbrul culturale poate, însă, rezolva problema existenţei ei, dar poate rezolva şi evaziunea fiscală existentă acum prin comercializarea produselor de artă (carte, tablouri, obiecte de artă, CD-uri, DVD-uri, bilete de spectacol”, spun iniţiatorii legii.

Parlamentarii care au propus actul normativ mai spun că timbrul cultural autentifică fiscal obiectul de artă, tot ce nu este purtător de timbru putând fi supus legilor de combatere a evaziunii fiscale. „În momentul în care propunem acest proiect de lege, se evazionează jumătate din obiectele de artă existente pe piaţă. În consecinţă, va exista în control, prin această lege, asupra obiectelor de artă şi impozitarea lor”, susţin susţinătorii acestei propuneri. Concret, deputaţii şi senatorii iniţiatori spun că timbrul cultural se va aplica pe fiecare bilet de intrare la orice spectacol, indiferent de modul de punere în vânzare a acestora şi pe fiecare produs cultural, indiferent de modul de prezentare şi de comercializare a acestora, fizic sau virtual.

Timbrul literar va fi de un leu pentru fiecare carte, iar timbrul cinematografic, 2% din preţul biletului de intrare sau al DVD-ului cu filme. Timbrul teatral, muzical şi folcloric va fi de 5% din preţul biletului şi 2% din fiecare exemplar de suport cu înregistrări sonore sau audiovizuale, iar timbrul de arte plastice 0,5% din valoarea de vânzare a tabloului, 5% din preţul biletului la expoziţie şi 1% din fiecare exemplar de suport conţinând reproduceri cu opere de artă plastică.

Timbrul cultural va trebui aplicat de orice persoane, autorităţi sau instituţii care editează, produc sau importă produse culturale supuse timbrului cultural sau care organizează ori administrează spectacole unde se prezintă sau se difuzează opere culturale. Beneficiarii sumelor vor fi uniunile şi organizaţiile de creatori, iar cei care vor vinde opere culturale netimbrate vor risca o amendă cuprinsă între 5.000 şi 25.000 de lei.

Cultură sprijinită mai degrabă de autorităţile locale decât de pe plan central

În ultimii ani, din cauza sumelor tot mai mici alocate de pe plan central, s-a ajuns ca multe dintre organizaţiile sau publicaţiile culturale din Timiş să fie mai degrabă sprijinite din bugetele locale, şi nu din fondurile Ministerului Culturii.

Iar exemple în acest sens sunt destul de multe. De pildă, în luna februarie, pentru a se sprijini apariţia în continuare a revistei culturale ”Orizont”, una dintre cele mai valoroase şi vechi reviste culturale din România, Primăria Timişoara a aprobat un contract de asociere cu Uniunea Scriitorilor din România în vederea tipăririi revistei. Ca atare, pentru 2014 a fost prevăzută suma de 108.000 lei de la bugetul local.

În raportul Propunerii de Hotărâre de Consiliu Local se arată că Uniunea Scriitorilor din România, prin preşedintele său, Nicolae Manolescu, şi prin redactorul-şef, Mircea Mihăieş, prezintă situaţia financiară critică cu care se confruntă revista „Orizont”. „Activitatea editorială a publicaţiei implică cheltuieli care depăşesc cu mult posibilităţile limitate ale U.S.R. – asociaţie profesională care nu este subvenţionată de la buget, autofinanţându-se din donaţii, sponsorizări şi cotizaţii. Pentru ca să existe continuitate în tipărirea revistei Orizont, reprezentanţii asociaţiei solicită Municipalităţii realizarea unei asocieri în vederea finanţării între Primăria Municipiului Timişoara şi U.S.R. – filiala Timişoara”, se arăta în acelaşi raport.

Potrivit aceluiaşi document, revista „Orizont” este cea mai veche şi prestigioasă publicaţie culturală a Banatului, fiind înfiinţată în anul 1949, cu titlul “Scrisul bănăţean”, transformându-se apoi, în 1972 într-un săptămânal de cultură, iar în decembrie 1989 fiind prima revistă literară din România care a apărut în condiţii de libertate. Din ianuarie 1990, a devenit săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România, iar din 1993, lunar al aceleiaşi organizaţii.

„Revista Orizont a reflectat permanent, la un înalt standard de calitate literară şi publicistică, potenţialul de creativitate locală, cu o firească deschidere spre cultura naţională şi internaţională. Orizontul, aşa cum o dovedesc nenumărate menţionări publice, de impact, a devenit una din mărcile culturale de prestigiu asociate Timişoarei”, se precizează în proiectul Primăriei.

Cornel Ungureanu, redactor-şef adjunct al revistei „Orizont”, spune că de pe plan central s-au primit fonduri extrem de puţine, care au constat în principal în onorarii de la U.S.R., în ultimii ani sprijinul venind mai degrabă de la autorităţile locale. „Pot să menţionez acea asociere recentă cu Primăria Timişoara. În ultimii doi-trei ani, contribuţia venită de pe plan central pentru tipărirea revistei Orizont a fost total nesemnificativă”, mai spune Cornel Ungureanu.

Controverse legate de „Agenda Culturală” la Consiliul Judeţean

La Consiliul Judeţean Timiş, lucrurile sunt mai complicate, în sensul că în ultimii ani au existat mereu discuţii în plen legate de oportunitatea finanţării unor evenimente de pe agenda culturală care nu prea aveau nicio legătură cu cultura autentică – gen rugi, serbări şcolare, concursuri organizate „pe genunchi” sau festivaluri cu mici şi bere.

La sfârşitul anului trecut, Comisia de cultură şi autorităţile judeţene au anunţat că există intenţia de a finanţa doar acţiuni de amploare şi de o mai mare valoare. „Avem o groază de iepuraşi veseli, Moş Crăciun cu barbă sură şi mai ştiu eu ce. Sunt acţiuni OK, dar să nu facă parte din agenda C.J. Timiş. Mergem în primul rând pe acţiunile de consistenţă naţională sau cu participare internaţională, aceste acţiuni vor primi cea mai mare atenţie. Încercăm să schimbăm ceva din agendă, încercăm să finanţăm acţiuni de amploare, nu de 200 de lei. Sunt ONG-uri care au şi 40 de acţiuni pe an. Să fim serioşi că nici nu se pot ţine toate. Vina este la noi”, a spus unul dintre consilierii locali.

La rândul său, Călin Dobra, vicepreşedintele C.J. Timiş, a declarat: „Sper ca această agendă culturală să fie cu totul altceva. Sunt acţiuni de 200, 300, 400 de lei pentru diferite asociaţii, care trebuie să vină de două – trei ori pentru semnarea contractului la centrul de cultură şi artă, se duc banii. Sunt şi acţiuni de valoare pe agenda culturală, dar ele trebuie să fie corelate cu agenda judeţului”.

“Roadele Toamnei”, “Vine iepuraşul – proiect de spectacol interactiv”, “Iepuraşul vine la copiii cuminţi”, “Serbările iernii – Vine, vine Moş Crăciun”, “Bucurii pentru copii – concurs pe categorii de vârstă biciclete, triciclete”, “Balul pompierilor”, “Pitici interpretând poezia Otiliei Cazimir”, “Litere mici”, “Automobilul în prag aniversar”, “Micii chimişti în lumea elementelor lui Mendeleev”, “Peştişorul ghinionist” sunt doar câteva dintre manifestările care au primit bani de-a lungul anilor, de la C.J. Timiş, prin intermediul Agendei culturale.