Încă de acum doi ani, Curtea de Conturi arăta, în cel mai recent raport al său, că o aşa-numită taxă de administrare pentru terenul deponeului, stabilită de către Consiliul Local Ghizela, ar putea genera complicaţii ce ar putea duce în cele din urmă inclusiv la retragerea finanţării europene acordate pentru realizarea acestui obiectiv. Chestiunea a fost în luată în discuţie recent de Consiliul Judeţean, care nu ştie, după ultimele reglementări guvernamentale, de unde să scoată banii necesari pentru această taxă de deponeu.

Cheltuieli neprevăzute

Taxa de deponeu, stabilită în urmă cu mulţi ani ca un fel de compensaţie pentru Primăria Ghizela, pentru că a acceptat să găzduiască deponeul pe aria comunei reprezintă un factor neprevăzut în bugetul iniţial al proiectului, care ar putea pune în pericol întreaga finanţare de zeci de milioane de euro a Programului integrat de gestionare a deşeurilor în Timiş, din care face parte şi construcţia deponeului de la Ghizela. Şi aceasta pentru că respectiva taxă nu mai poate fi plătită după ultimele reglementări guvernamentale legate de finanţarea Primăriilor.

Problema a fost luată în discuţie la ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, când s-a recunoscut că Primăria Ghizela a realizat o înţelegere cu CJ Timiş, cu privire la modul de a o sprijini prin alocarea unei anumite sume către Consiliul Local Ghizela. “Primăria Ghizela a acceptat să se pună depozitul de deşeuri acolo punând la dispoziţie, în mod gratuit, o suprafaţă de teren. În urma acestei înţelegere localităţile din comuna Ghizela puteau să beneficieze de nişte sume pentru a-şi putea realiza anumite activităţi edilitare cum ar fi apă, canal, trotuare, străzi şi alte lucrări de reparaţii la edificiile culturale şcoală, biserică şi grădiniţe”, s-a declarat în plen.

Banii respectivi nu mai pot fi acordaţi însă, pentru că Guvernul a limitat pârghiile de finanţare a Primăriilor prin Consiliul Judeţean. “Anul trecut şi acum doi ani noi am dat o sumă, chiar dacă nu a fost aceeaşi sumă stabilită de vechea conducere cu Primăria Ghizela. Înţelegerea s-a înjumătăţit, lucru pe care l-au înţeles şi cei de la Primăria Ghizela. Aceasta a fost iniţial în sumă de un milion de lei. Au acceptat suma de 500.000 lei ţinând cont că folosim inclusiv drumul de acces”, declară preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.

Acesta mai spune că, în urma unui control efectuat de Curtea de Conturi, s-a stabilit să se ajungă la o înţelegere între Ghizela şi CJ Timiş, “astfel încât să poată să beneficieze şi ei de ceea ce înseamnă această activitate. Vom aproba un proiect de hotărâre pentru a stabili împreună cum putem face ca această înţelegere să fie respectată până la final. Noi am încercat doar să o îmbunătăţim şi să găsim o formulă legală prin care să putem menţine această asociere, pentru că trebuie să fim corecţi faţă de ei, deoarece ne-au dat terenul gratuit.”

Consilierul judeţean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu susţine că după noile prevederi instituite de Guvern nu se mai pot aloca sumele promise către Primăria Ghizela, dar că ar trebui găsită o formă de compensare, pentru că altfel s-ar putea pune în pericol întregul proiect. “Probabil că nu se ştie că în prezent nimeni nu plăteşte nimic pentru locaţia deponeului, deşi terenul este al Primăriei Ghizela. Au fost nişte vicii la acest proiect care nu s-au rezolvat la timp. Cei de la Ghizela au dat 60 de hectare pentru nimic, şi acum au probleme cu cei de la Curtea de Conturi, pentru că le impun să rezolve problema administrării acelui teren, în aşa fel încât să obţină nişte venituri de pe urma sa. Dacă erau alţii, cereau o grămadă de bani, emiteau o grămadă de pretenţii. Să nu uităm ce s-a întâmplat cu vechea propunere de amplasare a deponeului la Covaci. În afară de câteva locuri de muncă, zona Ghizela nu s-a ales cu nimic, şi deja avem sesizări că sunt generate mirosuri foarte puternice din zona deponeului, nu doar în zona Ghizela, ci şi în zona Belinţ”, susţine Tiberiu Lelescu.

La rândul său, Dan Cenuşe, viceprimarul comunei Ghizela, afirmă că Primăria nu a mai primit compensaţii corespunzătoare pentru acel teren, care este al comunei. Şi admite că exista o înţelegere care prevedea alocarea unor sume clare în momentul realizării deponeului.

Avertismente vechi de la Curtea de Conturi

În raportul general de anul trecut al Curţii de Conturi, legat de administrarea fondurilor publice în Timiş la CJ Timiş a fost remarcată această problemă care nu a mai fost abordată, şi care ar putea duce, în varianta nerezolvării ei, chiar la retragerea finanţării europene acordate pentru deponeu. Se mai menţiona în acel raport taxa de administrare a terenului pe care s-a construit deponeul, taxă stabilită de către Consiliul Local Ghizela şi care, susţineau inspectorii Curţii de Conturi, nu a fost luată în seamă şi cuprinsă în bugetul pe baza căruia s-a acordat finanţarea europeană pentru deponeu.

Curtea de Conturi arăta că costul administrării terenului, de 1.000.000 lei pe an – aşa cum a fost votat de Consiliul Local Ghizela – nu a fost prins în problematica concesiunii operării deponeului de la Ghizela. Prima consecinţă a acestui litigiu nedeclarat dintre CJ Timiş şi Consiliul Local Ghizela o reprezintă imposibilitatea legală a administraţiei judeţene de a înscrie în cartea funciară dreptul de administrare asupra terenului şi imposibilitatea înscrierii construcţiilor ce au fost edificate pe terenul în litigiu, ceea ce în final determină riscul major de retragere de către UE a sumelor alocate pentru construirea întregului deponeu. Dată fiind valoarea proiectului, de peste 40 de milioane de euro, Curtea de Conturi i-a solicitat CJ Timiş să ia măsuri pentru reglementarea, din punct de vedere juridic şi financiar, a situaţiei patrimoniale a deponeului Ghizela.

Taxa respectivă nu a fost cuprinsă în proiectul pe baza căruia a fost acordată finanţarea de către UE, pentru că nu se ştia despre existenţa ei, lucru care acum poate genera complicaţii.

Cu alte cuvinte, dacă această problemă nu se rezolvă, deponeul, ca investiţie cu fonduri europene, nu poate funcţiona şi nu poate fi finanţată ca atare atâta vreme cât se găseşte pe un teren cu un statut juridic incert.

Situaţia, semnalată acum un an este şi acum în acelaşi stadiu, deşi  a fost luat în discuţie şi în 2014 în plenul VJ Timiş, când s-au discutat şi chestiunile legate de găsirea rapidă a unui administrator permanent al deponeului, pentru că şi această chestiune, nerezolvată în timp, ar fi putut prezenta riscuri pentru finanţarea europeană.

O miză uriaşă

Cu o suprafaţă de aproape 600.000 de metri pătraţi, deponeul a costat, cumulat, pe perioada 2009 – 2011, peste 95 de milioane de lei, bani plătiţi din bugetul judeţului Timiş şi, parţial, recuperaţi din fonduri europene.

Proiectul “Sistem integrat de management al deşeurilor în Timiş”, din care face parte şi realizarea Deponeului de la Ghizela, are o valoare totală de 40.996.537 de euro, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă, din Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 28.209.385 de euro. Prin acest proiect s-a dorit implementarea colectării selective la nivelul întregului judeţ.

Nu trebuie uitat, în contextul necesităţii unei înţelegeri cu Primăria Ghizela, că, ani de zile, proiectul de construire a unui deponeu, care să rezolve problema deşeurilor la nivel judeţean, a fost amânat, din cauza neînţelegerilor legate de locaţie.

Celebra groapă de gunoi de la Parţa, locul unde se adunau deşeurile Timişoarei a trebuit să fie închisă până în 2008, conform cerinţelor UE. Opinia publică şi autorităţile locale au fost de acord cu închiderea gropii de la Parţa, însă rămânea problema amplasării viitorului deponeu. Pe rând, planurile legate de amplasarea acestei investiţii într-un sat sau o comună din apropierea Timişoarei au fost abandonate din cauza opoziţiei localnicilor.
Iniţial, intenţia CJ Timis a fost să amplaseze deponeul lângă satul Covaci, la numai doi kilometri de limita de nord a oraşului. În zona Covaci, de exemplu, localnicii au ajuns cu protestele până la Parlamentul European. În urma unui lobby susţinut de Asociaţia “Pro Democraţia”, cadre didactice ale Universităţii Agricole “Banatul”, locuitori din satul Covaci, o organizaţie din Germania şi ONG-ul “Mediul natural”– care se împotriveau amplasării deponeului ecologic la Covaci – autorităţile de la Bruxelles au decis, în 2005, blocarea finanţării acestui proiect.

O împotrivire mai puţin vizibilă, dar puternic susţinută, au avut-o mulţi proprietari de terenuri din zona Dumbrăviţa – Covaci, ale căror terenuri, în eventualitatea amplasării gropii de gunoi, ar fi scăzut valoric. Actorii implicaţi au demarat campanii la momentul respectiv pentru a-şi susţine punctul de vedere şi au trimis petiţii şi plângeri la Comisia Europeană, motiv pentru care a fost refuzată finanţarea.

După acest episod, CJ Timiş s-a văzut obligat să găsească o noua locaţie, care, după mai multe încercări, a fost stabilită, la finele lui 2006, ca fiind Ghizela.. Dacă nu ar fi existat aceste întârzieri, Timişul ar fi putut avea deponeu încă din 2003 sau 2004, când existat finanţare europeană în acest sens.