Unul dintre cele mai importante proiecte cu finanţare europeană din Timiş, reabilitarea Bastionului timişorean, nu a avut parte de o finalizare a investiţiei pe măsura aşteptărilor. Unele neconformităţi, dar şi dificultatea atribuirii spaţiilor continuă să le dea de furcă reprezentanţilor administraţiei judeţene. Deşi mai mulţi consilieri judeţeni au cerut o verificare extinsă a ceea ce se întâmplă la Bastion, pentru ca în eventualitatea unui audit din partea forurilor europene să nu existe probleme şi să se solicite restituirea finanţării, nu s-a mai concretizat nimic.

“Să nu ne trezim că se face cultură cu berea”

Dată exemplu ca una din­tre cele mai consistente finan­ţări europene derulate în Timiş, reabilitarea şi revitalizarea for­tificaţiei Bastionului a beneficiat de finanţare prin Programul Pha­re 2005 Dezvoltare Regio­nală, presupunând o investiţie de peste 9,7 milioane de euro. Din această sumă, cinci milioa­ne de euro provin din fonduri Phare, 1,7 milioane de euro au fost alocaţi de la bugetul de stat, 2,3 milioane de euro au fost de la Consiliul Judeţean Timiş, iar puţin peste un milion de euro au fost alocaţi din bugetul Primă­riei Timişoara.

Deşi, conform proiectului, prin spaţiile care urmau a fi atri­buite, Bastionul urma să devină centrul spaţiului socio-cultural al Timişoarei, din felul în care au evoluat ulterior lucrurile nu prea rezultă că acest obiectiv ar putea fi atins.

Aşa se face că luna tre­cu­tă, cu ocazia publicării unui pro­iect legat de propunerea con­silierului judeţean P.S.D. A­drian Negoiţă, care a solicitat plenului C.J. Timiş ca spaţiul liber din Bastion să fie repar­tizat Comisiei de cultură, învă­ţământ, tineret şi sport, unde să-şi poată desfăşura şedinţele împreună cu Asociaţia Timişoa­ra Capitală Culturală, C.J. Timiş a recunoscut că nici acum nu a reuşit să ocupe spaţiile din com­plexul renovat, conform spe­cificaţiilor din proiectul de fi­nan­ţare. “Pentru aceste spaţii s-a organizat licitaţie, fiind ocupate o parte din ele. Spaţiul ce face obiectul propunerii nu s-a ocu­pat, neavând solicitanţi”, spun reprezentanţii administraţiei judeţene.

În spaţiul respectiv, care are o suprafaţă totală de 376,56 de metri pătraţi, ar fi trebuit să funcţioneze, conform proiectu­lui, o cafenea, un depozit de ca­fenea, o sală de seminar şi un ate­lier de editare foto/video, plus terasă. Tocmai suprafaţa mare a dus la discuţii legate de această atribuire la şedinţa de plen din decembrie 2013, consi­lierul judeţean P.P.-D.D. Petru Juravle, precizând cu această ocazie: “Amendamentul meu a pornit de la premisa că 342 de metri pătraţi din  Bastion nu se pot justifica pentru acea comi­sie. Dacă se poate justifica această suprafaţă, atunci poate că fac şi o echipă de dansuri acolo. (…)  sunt suprafeţe care se ocupă doar de dragul de a se ocupa.”

Aceste controverse au de­terminat conducerea C.J. Timiş să amâne proiectul pentru şe­dinţa din ianuarie, la propune­rea preşedintelui Titu Bojin. “Pentru a fi cât mai bine infor­maţi, eu propun amânarea dis­cuţiilor asupra acestui proiect de hotărâre. Vom discuta şi cu reprezentanţii asociaţiei şi vom găsi formula legală prin care pu­tem să le atribuim spaţiu, astfel încât să nu încălcăm regula­men­tul Bastionului, stabilit de atunci când am cheltuit fondu­ri­le europene pentru reabilita­rea lui”, a declarat Titu Bojin.

“Să nu ne trezim că dintr-un spaţiu destinat culturii se ajunge la cafenea care, de fapt, e berărie. Să nu ajungem în situaţia în care, la un audit al proiectului de finanţare europeană, să trebuiască să dăm banii înapoi. Ni s-a spus, celor care avem rezerve, că suntem împotriva culturii. Nu suntem împotriva culturii, dar nu vrem să vedem că se face cultură cu berea”.

Consilier P.P.-D.D. Ilie Bertea

Consilierii judeţeni care au avut rezerve legate de atribui­rea gratuită de spaţii din Bas­tion spun că vor monitoriza cu foarte mare atenţie cum se fo­losesc spaţiile acordate de către C.J. Timiş. Unul dintre ei este consilierul judeţean P.P.-D.D. Ilie Bertea care spune că, da­că tot era să se atribuie gratuit spaţiul pentru o comisie a C.J. Timiş, puteau primi spaţii şi alte comisii, nu doar cea de Cultură, pentru că suprafaţa este destul de mare. Acesta anunţă că va monitoriza aceste spaţii atribui­te de către administraţia jude­ţeană. “Să nu ne trezim că din­tr-un spaţiu destinat culturii se ajunge la cafenea care, de fapt, e berărie. Am mai avut astfel de experienţe de-a lungul anilor. Dacă nu se respectă destinaţia acestor spaţii, vom solicita eva­cuarea celor cărora li s-a acor­dat. Altfel, să nu ajungem în situaţia în care, la un audit al proiectului de finanţare euro­peană, să trebuiască să dăm banii înapoi. Ni s-a spus, celor care avem rezerve, că suntem împotriva culturii. Nu suntem împotriva culturii, dar nu vrem să vedem că se face cultură cu berea”, spune consilierul jude­ţean P.P.-D.D. Ilie Bertea.

Probleme vechi

Problemele legate de atri­buirea spaţiilor din Bastionul renovat în conformitate cu des­tinaţiile stabilite prin proiect nu sunt noi. Anul trecut, mem­brii unei Comisii speciale a C.J. Timiş au propus reducerea chiriilor lunare la cinci euro + TVA/ pe metru pătrat – preţul de pornire a licitaţiei pentru spaţiile de tip cafenea – şi  trei euro + TVA/ pe metru pătrat, pentru spaţiile cu destinaţie culturală. C.J. Timiş preciza că propunerea de reducere a tari­felor de închiriere a survenit ca urmare a rundelor succe­sive de licitaţii în care au fost depuse oferte şi a cazurilor în care chiriaşii au solicitat rezi­lierea contractelor pe motivul cuantumului ridicat al chiriei.

După finalizarea reabili­tă­rii Bastionului, în 2011, C.J. Ti­miş a avut dispute cu foştii pro­prietari de localuri şi spaţii co­merciale din zonă. Aşa se face că, la finalizarea şi darea în fo­losinţă a spaţiilor, administra­ţia judeţeană a trebuit să rene­gocieze cu foştii chiriaşi, deşi obiectul de activitate al aces­tora nu mai cadra cu noile obiec­tive stabilite în proiect.

Locaţia din perimetrul Bastionului re­novat, care a dus la cele mai multe discuţii, este cea în care funcţionează în pre­zent un club de noapte. Aici, conform pro­iectului aprobat pentru finan­ţare, ar trebui să funcţioneze un centru de pregă­­tire pentru tineret. Anul trecut, mai mulţi consilieri judeţeni au cerut să se specifice clar ce presupune acest centru de pre­gătire pen­tru tineret, să se ex­plice dacă “activitatea de dis­cotecă” intră în acest centru sau nu, pentru a nu exista dis­cu­­ţii la un even­tual control al ce­lor care au acordat finanţarea.

Deficienţe apărute prea devreme

Totodată, în octombrie anul trecut, consilierii judeţeni au luat în discuţie, printre alte­le, şi un proiect de hotărâre ce vizează anularea perceperii chi­riei de la unul dintre agenţii economici care au închiriat spaţii în Bastionul timişorean. Motivul era surprinzător rapor­tat la faptul că obiectivul este proaspăt reabilitat: înă­untru ploua.

Astfel, chiriaşul din acest spaţiu reabilitat în perioada 2008 – 2010, când a fost imple­mentat  proiectul „Reabilitarea şi revitalizarea fortificaţiei ce­tăţii – Bastionul”, a anunţat ad­ministraţia judeţeană că spaţiul nu poate fi utilizat din cauza infiltraţiilor abundente de apă prin tavan. La faţa locului s-au dus să constate situaţia repre­zentanţii Direcţiei Administra­rea Patrimoniului şi Direcţiei de Investiţii şi Managementul Proiectelor care au confirmat că plouă înăuntru. „Pentru re­paraţie este necesar a fi deco­pertat stratul vegetal de dea­supra spaţiului, identificarea locului de infiltrare a apei prin membrana hidroizolatoare, re­medierea problemei, coperta­rea, tasarea pământului, însă­mânţarea gazonului şi aduce­rea spaţiului la stadiul iniţial”, se arăta în raportul constata­tor. C.J. Timiş mai specifica faptul că, deocamdată, nu are bani pentru aşa ceva, aşa că lu­crarea va începe în primăvara acestui an, dacă va începe.

„Menţionăm că garanţia de bună execuţie din cadrul con­tractului de reabilitare a Complexului imobiliar Bastio­nul Theresia Timişoara s-a în­cheiat în anul 2012”, anunţau, sec, reprezentanţii C.J. Timiş, deci e clar că antreprenorul lu­crării nu mai poate fi tras la răs­pundere. Mai mulţi consilieri judeţeni au anunţat, cu aceas­tă ocazie, că vor face o inter­pe­lare pe această temă, pen­tru că nu este normal ca spaţiul să se deterioreze atât de repede după reabilitare şi să nu fie asi­gurat împotriva unor eveni­men­­te de acest tip. Aceştia mai spuneau că nu se poate accep­ta ca, după o lucrare de nouă milioane de euro, să apară pro­bleme de acest fel atât de re­pede, şi că, în momentul în ca­re s-a realizat contractul, ar fi trebuit să se stipuleze o pe­rioadă de garanţie proporţio­nală cu valoarea lucrării.

Cert este că, inclusiv în 2010, după inaugurarea investiţiei, deja au apărut probleme legate de calitatea lucrării, pereţii tu­nelurilor prin care trece trafi­cul murdărindu-se rapid. Totodată, bucăţi mari de tencuială s-au des­prins din zidurile reabilitate.