Conform unui audit făcut public recent, care analizează achiziţiile şi procedurile derulate în diverse proiecte de amploare cu finanţare europeană, în cazul deponeului de la Ghizela, Consiliul Judeţean Timiş s-a făcut vinovat de abateri care au dus la corecţii financiare de 1,5 milioane de euro.

Probleme legate de procedurile de achiziţie

Conform unui raport de audit recent, numit “Aplicarea prevederilor legislaţiei comunitare sau naţionale în domeniul achiziţiilor publice”, derulat în cazul unor proiecte de amploare cu finanţare europeană şi preluat de Curtea de Conturi, la nivel naţional au fost constatate abateri de la prevederile legislaţiei comunitare sau naţionale în ceea ce priveşte achiziţiile, pentru care Autoritatea de Audit a propus corecţii financiare în valoare totală de 9,1 milioane de euro. Impactul financiar în cheltuielile declarate în anul 2012 al acestor corecţii este de 4,2 milioane de euro.

“Vedetă” în acest raport de audit este investiţia aferentă deponeului de la Ghizela, derulată în urma implementării unui proiect cu finanţare europeană: “(…) verificările realizate au evidenţiat că autoritatea contractantă nu a respectat toate regulile de publicitate (transparenţă) modificând două elemente ale anunţului de participare, fără publicarea unei erate”. Potrivit aceluiaşi document, autoritatea contractantă nu a respectat prevederile legale referitoare la condiţiile ce trebuiau îndeplinite pentru a beneficia de reducerea termenului-limită pentru depunerea ofertelor. În consecinţă, s-a propus aplicarea unei corecţii financiare de 10% din valoarea contractului, reprezentând 1,5 milioane de euro, din care corecţia aferentă cheltuielilor declarate în anul 2012 pentru acest contract este de 1,43 milioane de euro.

Rămâne de văzut dacă această corecţie financiară va trebui recuperată şi cum se va reflecta asupra bugetului proiectului şi, implicit, asupra bugetului C.J. Timiş. Rămâne, totuşi, un semn de întrebare şi legat de întârzierea cu care s-au făcut publice aceste date, după un interval de timp care complică eventualele măsuri de remediere, astfel încât să nu existe probleme legate de implementarea ulterioară a proiectului. Şi asta, pentru că realizarea Deponeului de la Ghizela nu este decât o parte dintr-un proiect mult mai amplu, numit “Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Timiş”.

Operator stabil, doar de anul trecut

De la începutul derulării investiţiei, au apărut probleme tipic româneşti, legate de implementarea proiectului şi achiziţiile aferente. Abia anul trecut, însă, Deponeul de la Ghizela a reuşit să aibă operator stabil, până anul trecut existând o situaţie de provizorat prelungit. 

De altfel, după realizare, timp de aproape un an, deponeul de la Ghizela nu a fost utilizat, din cauza contestaţiilor. Deşi acesta a fost recepţionat încă din vara lui 2011, abia pe 11 octombrie acelaşi an a fost realizată procedura de licitare pentru găsirea unui operator care să-l administreze. Această primă încercare de găsire a operatorului a eşuat, însă. C.J. Timiş a considerat că niciuna din cele trei firme care au vrut să devină operatori nu îndeplineşte condiţiile solicitate. Firmele participante au fost, însă, de altă părere. Poate şi pentru că reprezentanţii administraţiei judeţene nu au fost foarte darnici cu explicaţiile legate de motivul pentru care cele trei oferte au fost respinse, firmele participante au contestat procedura de atribuire, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. O parte dintre ele au avut câştig de cauză. În februarie 2012, prin decizie a C.N.S.C. s-a decis anularea raportului procedurii şi adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică şi reluarea procedurii de atribuire. Între timp, una dintre firmele contestatare, care nu au fost incluse în decizia legată de reluarea procedurii, a dat în judecată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş, respectiv C.J. Timiş.

În urma acestor contestaţii, administraţia judeţeană a luat în considerare posibilitatea atribuirii directe a administrării deponeului, pentru a evita blocarea unei noi licitaţii de atribuire a serviciilor de administrare a deponeului. Soluţia de avarie găsită a fost atribuirea directă a serviciilor de administrare către societatea Salprest Lugoj. Atribuirea s-a realizat pe perioadă determinată, iar în acest fel, apreciau reprezentanţii autorităţilor judeţene, s-au evitat discuţiile legate de beneficiarii acestei atribuiri directe, întrucât S.C. Salprest Lugoj S.A. aparţine în totalitate administraţiei locale lugojene, fiind înfiinţată în 2001 din S.C. Meridian 22 S.A. – vechea întreprindere de gospodărie comunală a municipiului. Administrarea provizorie a Deponeului de la Ghizela de către Salprest a continuat până în primele luni ale anului trecut, până la atribuirea contractului de concesiune către Retim.

Dacă se mai lungea perioada de provizorat, este posibil ca forurile europene care au acordat finanţarea să aibă obiecţii şi să solicite noi corecţii financiare, care ar fi pus în pericol derularea viitoare a proiectului. Deponeul reprezintă doar o parte din proiectul “Sistem integrat de ges­tionare a deşeurilor”. Conform proiectului, prin acesta se urmă­reşte protejarea sănătăţii popu­laţiei şi a mediului, prin îmbu­nătăţirea colectării şi depozitării deşeurilor şi prin implementarea de măsuri de închidere şi reabili­tare a depozitelor de gunoi necon­forme. Valoarea totală a proiec­tului este de 40.996.537 de euro, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă, din Fondul Eu­ropean de Dezvoltare Regională, este de 28.209.385 de euro. Con­form conceptului iniţial, în zone­le rurale urmau a fi furnizate unităţi de compostare individua­lă, la Timişoara s-a prevăzut construcţia unei staţii de transfer şi în­fiinţarea a trei centre de colectare, la Jimbolia, Deta şi Făget. În Ghi­zela, mai prevede proiectul, pe lângă deponeu, trebuie realizată o sta­ţie de sortare, una de com­pos­tare şi alta de tratare. Toate aceste investiţii ar putea fi însă puse sub semnul întrebării, atâta vreme cât sunt probleme de implementare la investiţia iniţială – cea legată de Deponeul de la Ghizela.

“După preluarea Deponeului de către Retim, nu am mai avut probleme care să necesite luarea de măsuri. Noi, oricum, facem controale periodice la deponeu, pentru a verifica respectarea legislaţiei de mediu. A existat anul trecut o problemă la partea legată de deşeurile biodegradabile. Instalaţia de prelucrare fusese preluată cu nişte furtunuri sparte, de la operatorul provizoriu. S-au luat însă măsuri pentru reglementare”, ne-a declarat Mariana Lorinczi, comisar-şef al Gărzii de Mediu Timiş.

Controale cu surprize

În urmă cu exact un an, în raportul general al Curţii de Conturi, legat de administrarea fondu­rilor publice în judeţ, la C.J. Timiş a fost re­marcată o problemă care nu a mai fusese abordată şi care putea duce, în varianta nerezolvării ei, spuneau auditorii Curţii de Conturi, chiar la retragerea finanţării europene. Mai precis, este vorba despre o aşa-zisă taxă de administrare a terenului pe care s-a construit depo­neul, taxă stabilită de către Consiliul Local Ghizela şi care, susţin inspecto­rii Curţii de Conturi, nu a fost luată în sea­mă şi cuprinsă în bugetul pe baza că­ruia a fost acordată finanţarea europeană pentru deponeu. Curtea de Conturi arăta că preţul administrării terenului, de 1.000.000 lei pe an – aşa cum este votat de Consiliul Local Ghizela –, nu a fost prins în problematica concesiunii operării deponeului de la Ghizela. “Pri­ma consecinţă a acestui litigiu nede­clarat dintre C.J. Timiş şi Consiliul Lo­cal Ghizela o reprezintă imposibilitatea legală a administraţiei judeţene de a înscrie în cartea funciară dreptul de ad­ministrare asupra terenului şi im­po­sibilitatea înscrierii construcţiilor ce au fost edificate pe terenul în litigiu, ceea ce în final determină riscul major de retragere de către U.E. a sumelor alo­cate pentru construirea întregului depo­neu”, se arăta în document. Dată fiind valoarea proiectului, Curtea de Conturi i-a solicitat C.J. Timiş să ia măsuri pentru reglementarea, din punct de vedere juridic şi financiar, a situaţiei patrimoniale a deponeului Ghizela. Între timp, susţin reprezentanţii C.J. Timiş, s-au luat măsuri pentru reglementare. Dacă e sau nu aşa se va vedea la următorul audit al finanţatorilor europeni ai proiectului.

De altfel, anul trecut se anunţa că o firmă desemnată de Comisia Euro­pea­nă verifică modul de implementare a proiectului “Sistem integrat de gestiu­ne a deşeurilor în Timiş”, care cuprin­de şi construcţia şi darea în folosinţă a Deponeului de la Ghizela. Controlul a fost legat şi de faptul că proiectul de­poneului a avut de-a lungul ultimilor ani suficient de multe obstacole, plecând de la întârzierea cu care s-a găsit o lo­caţie – având în vedere că iniţial se do­rea construirea sa la Covaci – şi până la situaţia legată de faptul că timp de aproape un an deponeul de la Ghizela, deşi era finalizat, nu a fost folosit, din cauza dificultăţilor legate de găsirea unui administrator. Şi chiar dacă în această ultimă problemă a fost identi­ficată o soluţie, Comisia Europeană se pare că vrea să afle mai multe despre felul în care a fost implementat până acum acest proiect.