Potrivit unui proiect de hotărâre de Consiliu Local, Primăria Timişoara intenţionează să majoreze din nou tarifele pentru serviciile prestate pentru cetăţeni de către firmele care administrază cimitirele din oraş. Conform unor aleşi locali, Primăria persistă în greşeala de a concesiona administrarea cimitirelor către firme private, deşi ar fi trebuit să păstreze această activitate pentru una dintre societăţile proprii.

Indexare în funcţie de coeficientul de inflaţie

Primăria Timişoara va supune la vot în următoarea şedinţă de plen o hotărâre privind indexarea pentru anul 2015 a tarifelor pentru serviciile funerare şi a tarifelor pentru permisele de lucru şi a locurilor de veci practicate în cimitirele aparţinând municipiului.

Astfel, serviciile de specialitate se vor majora, deocamdată cu 1,07% cifra reprezentând rata de inflaţie stabilită pentru anul 2014 fiind comunicată de către Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică Timiş.

Conform noilor tarife indexate, săparea unei gropi pentru înhumare adult (inclusiv pentru înhumarea persoanelor fără reprezentanţi legali sau fără identitate) va costa 220 de lei, iar săparea unei gropi pentru copii 112 lei. Tariful pentru înhumare adult ajunge la 192 de lei, iar cel pentru copii la 97 de lei. Depunerea la capelă este taxată cu 62 de lei, iar închirierea unui catafalc cu  62 de lei de sicriu pe zi. Deschiderea sau închiderea cavoului va costa 478 de lei, iar exhumarea după 7 ani 876 de lei. Crucile s-au scumpit şi ele, ajungând la 32,7 lei. Transportul cadavrului (de la morgă la cimitir) – pentru înhumarea persoanelor fără reprezentanţi legali sau fără identitate costă acum 36 de lei, iar permisele de lucru s-au scumpit şi ele, plecând de la 85 de lei pentru amenajare construcţie funerară cu un loc până la 1616 lei, pentru amenajarea unei capele cu peste 12 locuri. Nici concesionările nu au scăpat de indexare, ajungând la 97 de lei pe şapte ani pentru un loc de veci pentru adult, 367 de lei pentru o casetă urnă pe 45 de ani şi 48 de lei pentru o concesionare de loc de veci pentru un loc de veci pentru copil de 48,7 lei.

Raportat la aceste tarife mărite, o parte dintre aleşii locali continuă să susţină că Primăria a făcut o greşeală în momentul în care a concesionat administrarea cimitirelor către firme private, în defavoarea propriilor societăţi. “Este o activitate pe care Primăria trebuia să o păstreze, şi pentru a avea un control efectiv asupra ei, dar şi pentru veniturile care se obţin din administrare”, este de părere consilierul local PDL Simion Moşiu.

O administrare cu multiple deficienţe

Într-un raport legat de situaţia domeniul public timişorean, publicat anul trecut, Primăria Timişoara făcea dezvăluiri legate de proasta gestionare a unor cimitire. Se constata tardiv că unii dintre foştii concesionari ai cimitirelor au reuşit performanţa de a nu-şi plăti ani în şir taxele de concesiune către Primărie, iar acum, dată fiind insolvenţa unora dintre aceste societăţi, şansele de recuperare sunt aproape de zero. Situaţia cea mai gravă, din acest punct de vedere, este cea legată de cimitirele din Calea Şagului şi Rusu Şirianu. În cazul cărora Curtea de Conturi se întreabă cum s-a întâmplat ca, în urma unui contract pe zece ani, să nu se plătească redevenţa, din 2004 până în 2012, veniturile neîncasate şi penalităţile ridicându-se la suma de 25,4 milioane de lei. Conform reprezentanţilor actualei administraţii, situaţia este de neînţeles, în contextul în care în Primărie exista un Birou de recuperare creanţe, unde lucrau nouă oameni. Acum, orice recuperare este tardivă, patrimoniul foştilor concesionari, aflaţi acum în insolvenţă, neacoperind nici 1% din acest debit.

Recent, analizând situaţia fostelor contracte de concesiune a cimitirelor, conducerea Primăriei vorbea despre pierderi de mai bine de un milion de euro înregistrate la bugetul local, în urma ineficientei gestionări a cimitirelor. În acest context, este greu de înţeles de ce Municipalitatea nu şi-a menţinut ca atribuţie a unui compartiment propriu concesionarea locurilor de veci care, spun mai mulţi consilieri locali, este o activitate foarte bănoasă. Aceiaşi aleşi locali mai spun că Primăria Timişoara a optat pentru varianta mai puţin avantajoasă pentru ea, a concesionării cimitirelor către operatori privaţi – probabil, o variantă mai comodă.

Primăria Timişoara administrează şase cimitire, de pe urma cărora încasează anual aproximativ 800.000 de lei, inclusiv TVA. 

În urma atribuirii noilor contracte de administrare, conducerea Municipalităţii declara că s-au schimbat lucrurile în optica cu care este abordată problema închirierilor, aşa încât firmele care au câştigat concesiunile pentru întreţinerea a trei dintre cimitire, pentru care contractele de concesiune expiraseră, trebuie să îşi achite redevenţele în avans, pe cel puţin trei luni. Şi trebuie, de asemenea, să suporte plata facturilor de apă şi canal, precum şi cheltuielile generate de curăţenie şi de preluarea gunoiului, care în trecut erau plătite de către Primărie.

Baza de date electronice cu concesionarii de locuri de veci, tot în lucru

În ceea ce priveşte administrarea cimitirelor, unii consilieri locali le-au reamintit reprezentanţilor Municipalităţii de o iniţiativă despre care nu s-a mai auzit aproape nimic în ultimii ani. Este vorba despre ceea ce se anunţa în 2008 ca fiind o premieră naţională – realizarea unei baze de date electronice cu concesionarii de locuri de veci în cimitirele Timişoarei, care ar putea fi combătut fenomenul de comerţ ilegal cu locuri de veci. 

“Au trecut ani buni de când se lucrează la acea aplicaţie, care nu este foarte complicată. Am pus periodic întrebări legate de stadiul implementării acestui proiect şi, din răspunsurile primate, am dedus că nu s-a făcut mai nimic. Cu acest sistem, Municipalitatea ar şti exact, pe loturi şi pe parcele, ce s-a concesionat, cui şi pe ce perioadă. Nu ar mai exista suspiciuni cu privire la evaziune fiscal şi la realizarea unor venituri în mod ilegal”, ne-a declarat consilierul local Simion Moşiu. Acesta este de părere că nu se doreşte realizarea acelei baze de date electronice, tocmai pentru a nu exista un control. “Eu continuu să susţin că este nevoie de o contabilitate strictă şi de realizarea unui registru electronic clar, pentru a fi contabilizate veniturile obţinute de administrator. Doar aşa ar exista o evidenţă clară a banilor încasaţi, evidenţă necesară şi pentru Primărie, şi pentru cetăţean”, mai spune Simion Moşiu.

Realizarea acestei baze de date ar pune capăt şi unui alt fenomen de amploare – de ani de zile, sute de locuri de veci sunt vândute prin mica publicitate ca proprietate personală, deşi suprafeţele respective aparţin Primăriei Timişoara, respectiv domeniului public al oraşului. Practic, a apărut o piaţă alternativă, la negru, a locurilor de veci. Tranzacţiile se fac, de multe ori în baza unei simple procure. În unele situaţii, la fel ca în cazul unor agenţi imobiliari, cei care publică astfel de anunţuri au portofolii de locuri de veci disponibile, în trei sau patru cimitire, au morminte cu capac sau sau simple, situate pe alei centrale ori spre marginea cimitirului, cu vedere spre stradă sau spre gardul din spate, au cripte dar şi mini-parcele, în funcţie de preferinţele şi posibilităţile clienţilor. Toată această afacere înfloritoare este însă ilegală, întrunind toate elementele necesare pentru a fi considerată înşelăciune. Şi aceasta pentru că locurile de veci nu pot fi vândute în cimitirele Timişoarei, pentru simplul motiv că nu sunt deţinute de către „titulari”, ci doar concesionate, pe perioade de şapte ani, de la Primăria Timişoara, care a fost şi rămâne proprietarul acestor bucăţi de teren. În acest sens, este spectaculoasă diferenţa între concesiunea cerută de Primărie pentru perioada de şapte ani – 97 de lei pe loc de veci, adică 14 lei pe an, şi sumele fabuloase, de mii de euro solicitate de vânzătorii acestor locuri de veci.

Mausoleele construite ilegal, şi ele o problemă

Pe lângă vânzarea ilegală de locuri de veci, în cimitirele din municipiu mai există marea problemă a mausoleelor construite ilegal. Primăria Timişoara anunţa încă din 2012 că intenţionează să limiteze posibilitatea amenajării de capele în cimitirele Timişoarei doar la personalităţile marcante de pe plan local şi doar în urma unei aprobări a Consiliului Local. Reprezentanţii Municipalităţii susţineau că, din cauza avalanşei de cereri de capele, aprobate, majoritatea venite din partea unor reprezentanţi ai clanurilor de romi, în unele cimitire capelele nou construite, cu termopane şi prefabricate, au un aspect care contrastează deranjant cu restul monumentelor funerare.

Conform unei propuneri de hotărâri înaintate Consiliului Local Timişoara, construcţiile funerare supraterane se vor putea executa doar dacă nu depăşesc înălţimea de 1,80 m, şi asta, doar după eliberarea unui permis de lucru de către Direcţia Patrimoniu. 

Potrivit acestor reglementări, propuse de arhitectul-şef al oraşului, construcţiile supraterane în cimitire, cum sunt capelele, vor mai fi admise numai pentru personalităţile marcante. Şi pentru că această sintagmă de “personalităţi marcante” poate fi interpretată, solicitările de construire de capele vor trebui aprobate de plenul Consiliul Local.Însă tocmai din cauza acestei sintagme, respectivul proiect nu a fost votat, considerându-se că nu avea o formulare clară. Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei susţin că de multe ori duc o adevărată luptă cu morile de vânt cu cei care construiesc neautorizat diver­se monumente funerare în cimitirele Timişoarei. Astfel, dispoziţia de demolare dată de Primărie este contestată în instanţă şi, până când litigiul se termină, lucrările continuă. Dacă, însă, între timp şi per­soana decedată este mutată în capela edificată, este mult mai complicată procedura de de­molare, pentru că presupune şi evacuare, cu toate autori­zaţiile sanitare aferente. Un caz recent de acest gen a avut loc în cimitirul din Calea Buziaşului, unde un clan de ţigani şi-a dezgropat un mort şi a mutat trupul neînsufleţit într-o capelă construită ilegal. Primăria ar putea demola acea capela, doar că ar fi acuzată de profanare de morminte.