După ce Primăria Timişoara a introdus restricţii legate de construcţiile unor cripte şi mausolee vechi, în cimitirul din Calea Buziaşului, unele dintre acestea au fost ocupate abuziv de reprezentanţi ai unor clanuri de romi. Problema este că, în astfel de situaţii, dacă respectiva construcţie funerară ajunge să fie ocupată de un decedat al familiei “invadatoare”, evacuarea, după lege, este extrem de dificilă, pentru că poate fi încadrată la profanare de morminte.  

Cavouri şi cripte ocupate în condiţii neclare

Conform unor surse din Primărie, după introducerea restricţiilor legate de construcţiile funerare din cimitire, în unele cimitire din Timişoara, reprezentanţii unor clanuri de “baştani”, care obişnuiau să-şi construiască mausolee după reguli arhitectonice proprii, au găsit o altă metodă de a-şi dovedi “valoarea” şi după trecerea în nefiinţă a unor membri. Astfel, s-au făcut stăpâni, peste noapte, pe cavouri, fără a avea drept de concesiune sau de cedare a locurilor de veci.  

Voci din Consiliul Local spun că în cimitire precum cel din Calea Buziaşului ar exista mausolee mai vechi, construite în stil austriac, la începutul secolului trecut, care şi-au schimbat proprietarii în condiţii nu foarte clare. Astfel, vechile plăcuţe funerare au fost demontate sau peste ele au fost montate plăci noi, ale noilor “rezidenţi”. Cum nu este clar modul în care noii utilizatori s-au împroprietărit cu aceste construcţii care nu mai sunt revendicate de nimeni, pentru că nu mai există aparţinători ai familiilor celor, neclar este şi ce s-a întâmplat cu vechii ocupanţi ai acestor construcţii funerare.

“Nu pot să comentez aceste informaţii. Ar trebui întrebaţi cei care le-au făcut publice”, ne-a declarat Nicolae Cacuci, directorul Administraţiei Cimitirelor Timişoara.

Problema mausoleelor din cimitirele timişorene este veche. Încă din 2011 Primăria demara o campanie de controale la cimitirele din Calea Lipovei, Calea Bu­zia­şului, din strada Rusu Şirianu, de pe Calea Şagului şi de pe strada Stuparilor – ce aparţin Municipalităţii –, urmând să fie identificate construcţiile ile­gale. Se promitea atunci că se vor lua măsuri rapide pentru de­mo­larea tuturor construcţiilor nelegale. Lucru care, ulterior, nu s-a mai întâmplat. Reprezentanţii Primăriei spun însă că nu se mai aprobă niciun fel de construcţii de capele în cimitire fără autorizaţie de construcţie, de la Compartimentul de Urbanism.

Evacuare problematică

Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei susţin că de multe ori duc o adevărată luptă cu morile de vânt cu cei care construiesc neautorizat diver­se monumente funerare în cimitirele Timişoarei. Astfel, dispoziţia de demolare dată de Primărie este contestată în instanţă şi, până când litigiul se termină, lucrările continuă. Dacă, însă, între timp şi per­soana decedată este mutată în capela edificată, este mult mai complicată procedura de de­molare, pentru că presupune şi evacuare, cu toate autori­zaţiile sanitare aferente. Un caz recent de acest gen a avut loc în cimitirul din Calea Buziaşului, unde un clan de ţigani şi-a dezgropat un mort şi a mutat trupul neînsufleţit într-o capelă construită ilegal. Primăria ar putea demola acea capela, doar că ar fi acuzată de profanare de morminte. “Într-adevăr, în momentul în care există o o persoană decedată, e depusă într-o astfel de construcţie funerară care nu respectă normele legale, este destul de complicat procesul de demolare al respectivei construcţii”, spune Nicolae Cacuci.

Consilierul P.D.-L. Simion Moşiu apreciază, însă, că, dacă se doreşte, se poate realiza demolarea, “mai ales dacă au trecut peste şapte ani de când a fost depusă o persoană decedată într-o astfel de construcţie ilegală”.

Primăria are în momentul de faţă procese pe rol cu mai multe clanuri de romi care şi-au ridicat ilegal capele a căror arhitectură contrastează cu zona şi nu respectă regimul de înălţime impus în cimitirul din Calea Buziaşului.

O hotărâre de consiliu local rămasă în aşteptare

Primăria Timişoara anunţa încă din 2012 că intenţionează să limiteze posibilitatea amenajării de capele în cimitirele Timişoarei doar la personalităţile marcante de pe plan local şi doar în urma unei aprobări a Consiliului Local. Reprezentanţii Municipalităţii susţineau că, din cauza avalanşei de cereri de capele, aprobate, majoritatea venite din partea unor reprezentanţi ai clanurilor de romi, în unele din cimitirele oraşului capelele nou construite, cu termopane şi prefabricate, au un aspect care contrastează deranjant cu restul monumentelor funerare.

Conform unei propuneri de hotărâri înaintate Consiliului Local Timişoara, construcţiile funerare supraterane se vor putea executa doar dacă nu depăşesc înălţimea de 1,80 m, prin eliberarea unui permis de lucru de către Direcţia Patrimoniu. Înainte de eliberarea acestui permis de lucru, documentaţia trebuie avizată de către arhitectul-şef, conform aceleiaşi hotărâri de consiliu local.

Potrivit noilor reglementări, propuse de arhitectul-şef, construcţiile supraterane în cimitire, cum sunt capelele, vor mai fi admise numai pentru “personalităţile marcante”. Şi pentru că această sintagmă de “personalităţi marcante” poate fi interpretată, solicitările de construire de capele vor trebui aprobate de plenul Consiliul Local.

Însă tocmai din cauza acestei sintagme, respectivul proiect nu a fost votat, considerându-se că nu avea o formulare clară, deşi consilierii care s-au opus precizau că ideea în sine nu e rea, deşi e luată tardiv, după ce o bună parte din cimitirele Timişoarei s-au umplut de construcţii ilegale. Astfel, se menţiona că sintagma “personalităţi marcante” nu a fost detaliată. Or, dacă la o înmormântare a unui lider al unei familii rome se blochează jumătate de oraş, probabil că se putea aprecia, în litera acelui proiect, că e o personalitate marcantă.

Respingerea proiectului a fost un prilej pentru conducerea de atunci a Primăriei Timişoara să precizeze că “Executivul Primăriei a dorit impunerea unor reglementări mai stricte pentru construcţia de capele şi mausolee, doar pentru personalităţile marcante (cetăţeni de onoare, personalităţi culturale, ştiinţifice etc.) şi doar cu acordul Consiliului Local, dar Consiliul Local nu a aprobat această propunere”.

Însă, întrucât consilierii locali nu s-au opus ideii în sine, considerate bune, acelaşi Executiv al Primăriei Timişoara nu trebuia decât să modifice textul respectivului proiect de hotărâre şi să-l pună din nou pe ordinea de zi, pentru aprobare. Acest lucru nu s-a întâmplat însă nici până acum, deşi au trecut aproape doi ani de la prima prezentare a sa în plenul Consiliului Local. Lucru care spune destul de multe despre “interesul” legat de promovarea acestui H.C.L.

Gestionarea ineficientă a cimitirelor a dus la pierderi de peste un milion de euro la bugetul local

Luna trecută, conducerea Primăriei vorbea despre pierderi de mai bine de un milion de euro înregistrate la bugetul local în urma ineficientei gestionări a cimitirelor. În acest context, este greu de înţeles de ce Primăria nu şi-a menţinut ca atribuţie a unui compartiment propriu concesionarea locurilor de veci din cimitirele Timişoarei care, spun mai mulţi consilieri locali, este o activitate foarte bănoasă. Aceiaşi aleşi locali mai spun că Primăria Timişoara a optat pentru varianta mai puţin avantajoasă a concesionării cimitirelor către operatori privaţi care, probabil, este o variantă mai comodă. Primăria Timişoara administrează şase cimitire, de pe urma cărora Primăria a încasat, anul trecut, 798.735 de lei, inclusiv TVA.

Viceprimarul Traian Stoia declara că s-au schimbat lucrurile în optica cu care este abordată problema închirierilor, aşa încât firmele care au câştigat concesiunile pentru întreţinerea a trei dintre cimitire, pentru care contractele de concesiune expiraseră, vor trebui să îşi achite redevenţele în avans, pe cel puţin trei luni. Şi vor trebui, de asemenea, să suporte plata facturilor de apă şi canal, precum şi cheltuielile generate de curăţenie şi de preluarea gunoiului, care în trecut erau plătite de către Primărie. „Anul trecut, Primăria a plătit pentru apă 30.975 de lei, pentru curent, 42.726 de lei, iar pentru curăţenie şi gunoi, 357.000 de lei”,  a precizat Traian Stoia, care s-a arătat nemulţumit de pierderile înregistrate astfel la bugetul instituţiei.