Temperaturile scăzute din ultima perioadă au făcut ca atacurile cu drujba sau toporul asupra fondului forestier, şi aşa rarefiat, al judeţului să revină la ordinea zilei. Săptămâna trecută, pentru mai multe Posturi de Poliţie din mediul rural timişean cazurile de furturi de lemn s-au înregistrat în serie.

Încălzire cu lemnul statului sau al altuia

Pe comunicatele de presă ale Poli­ţiei Timiş au început să apară în ultima săptămână, cu frecvenţă zilnică, mai multe cazuri de furturi de lemn, de pe proprietatea statului sau de pe proprie­tăţi particulare din judeţ.

În ultimele zile, furturi de lemn s-au înregistrat pe raza Secţiei 10 Rurale Făget, mai exact la Postul de Poliţie To­meşti, în zona localităţii Pietroasa, dar şi la Bethausen şi la Cliciova. Salcâmul pare să fi fost preferatul hoţilor, canti­tatea tăiată doar în ultimele zile, fie de pe domeniul statului, fie de pe pro­prietăţi particulare, depăşind zece me­tri cubi.

„Sigur că, faţă de ce se întâmplă în Caraş-Severin, în Timiş, fenomenul tăierilor ilegale este ceva mai redus. Dar continuăm să înregistrăm cazuri, în special în zonele Lugoj, Victor Vlad Delamarina, Criciova sau Nădrag. Ho­ţii par să se mai aventureze în păduri în ultima perioadă, ci taie ilegal arbori de pe păşunile comunale”, spune Aris­totel Vişoiu, inspector-şef al Inspec­to­ratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara.

Tactici favorizate de lacunele legislative

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara a des­făşurat anul trecut mai multe con­troa­le în zona Jdioara, unde s-au constatat în trecut tăieri ilegale făcute mai ales pe timpul nopţii. Vizată a fost şi zona Criciova, unde s-au mai semnalat defrişări ilegale, din pădurea din zonă fiind tăiaţi foarte mulţi fagi şi carpeni, pentru lemn de foc.

În general, vinovaţi de tăieri ile­gale s-au făcut proprietarii care au re­fuzat să încheie contracte de pază cu Ocolul Silvic din zonă şi au mizat pe faptul că acest refuz este considerat o contravenţie, pe când tăierile ilegale care au avut loc pe acele suprafeţe ră­mase fără pază pot fi considerate in­fracţiuni. Mulţi au încheiat contracte cu societăţi de exploatare, iar lemnul tăiat l-au raportat ca fiind furat. Prin această metodă, în anii trecuţi s-a reuşit să se taie, doar în zona Jdioara, peste 3.500 de metri cubi de lemn.

Totodată, defrişările ilegale din Parcul Lunca Mureşului au făcut ca zona aferentă Timişului din acest parc natural să fie pe cale de dispariţie. Din cauza scandalului generat de mate­rialele de presă pe această temă, abia anul trecut controalele s-au înteţit şi, deocamdată, defrişările au fost stopate. 

În zonă au fost furate până şi pa­nourile indicatoare şi s-a tăiat masiv lemn fără autorizaţie, iar Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului a în­cercat să monteze camere video în zo­nă, însă în momentul în care au înce­put să fie împărţite amenzi şi dosare pena­le, pe baza imaginilor surprinse, came­rele video fie au fost distruse, fie au dis­părut. Aşa se face că pe partea timişea­nă a acestui parc, hoţii au profitat la ma­ximum de faptul că vegetaţia forestieră din zonă nu face parte din fondul fores­tier naţional şi nu este administrată de vreun ocol silvic. Posturile de Poliţie din zonă nu au personalul necesar pen­tru a asigura paza, iar majoritatea Pri­măriilor susţin că nu au resursele ne­ce­sare pentru a angaja societăţi de pază.

Reprezentanţii Parcului Natural Lunca Mureşului au atras atenţia de mai multe ori în ultimii ani că feno­me­nul furtului de lemn s-a acutizat în Ti­miş, în special în zonele Cenad şi Igriş. Oamenii tăiau ilegal din zona împă­durită a parcului, poate şi pentru că în zonă nu sunt păduri, şi atunci mulţi foloseau plopii şi sălciile din Lunca Mureşului. Însă localnicii nu înţelegeau că, defrişând arborii, slăbesc susţine­rea malului şi cresc riscul unor inun­daţii de amploare în zonă.

„Situaţia s-a reglementat, cel pu­ţin în cazul Pădurii Cenad, unde nimeni nu s-a mai atins de niciun arbore. Pro­blema rămâne la perdelele de vegeta­ţie din zona de păşune şi luncă, perdele care, din cauza tăierilor ilegale, s-au rărit într-o asemenea proporţie încât nici nu-şi mai exercită rolul de protec­ţie”, precizează Aristotel Vişoiu.