Situaţia abandonului şcolar pare să fi luat proporţii în Timiş, lucru care a făcut ca problema să fie luată în discuţie şi la Consiliul Judeţean, unde s-a propus înfiinţarea unei comisii interinstituţionale care să se ocupe de prevenirea şi combaterea acestui fenomen.

Sincopele legate de transportul elevilor agravează situaţia

Deşi ar fi fost de aşteptat ca abandonul şcolar să crească în judeţe cu o situaţie economică mai slabă, în Timiş datele oficiale arată că acest fenomen ia amploare. Acesta este motivul pentru care situaţia a fost luată în discuţie la Consiliul Judeţean, unde de-a lungul ultimelor luni mai mulţi consilieri judeţeni au atras atenţia asupra acestei probleme, manifestate deopotrivă şi în mediul rural, dar şi în oraşe.

„Ţinta noastră este ca abandonul şcolar să fie sub 10%, iar din datele prezentate avem un număr mare de copii care au abandonat prematur şcoala, sau nu s-au înscris la şcoală. Având în vedere şi faptul că peste 50% din şomeri nu au liceul terminat, ne putem da seama că toţi aceşti copii vor deveni clienţi ai asistenţei sociale”, spune consilierul judeţean Adrian Păşcuţă.

La ultima şedinţă de plen s-a propus înfiinţarea unei Comisii de specialitate care să se ocupe de combaterea acestui fenomen la nivelul judeţului, comisie din care să facă parte reprezentanţi ai Poliţiei, ai Inspectoratului Şcolar şi ai Universităţii de Vest.

Deocamdată, această propunere nu s-a concretizat într-un proiect de hotărâre, însă la nivelul conducerii CJ Timiş s-au dat asigurări că se vor iniţia demersurile oficile pentru înfiinţarea unei astfel de comisii interinstituţionale.

Problema a fost luată în discuţie în CJ Timiş şi în contextul problemelor legate de transportul elevilor. În acest an şcolar, mai mult de jumătate din elevii care făceau naveta pe ruta Igriş – Timişoara, de exemplu, au renunţat la transport şi, implicit, la şcoală. Părinţii au decis să nu-i mai trimită la cursuri, din lipsa banilor, în condiţiile în care un abonament costă aproximativ 300 de lei, iar o familie poate avea venituri de 800 de lei lunar. În plus, deconturile de 50% pentru transport nu se virează niciodată la timp.

Conducerea CJ Timiş a mai avut întâlniri pe această temă cu 81 de primari, întâlniri la care li s-a solicitat să se implice în derularea numărului cazurilor de abandon şcolar şi a copiilor neşcolarizaţi, urmând să se pregătească o situaţie exactă cu copiii neşcolarizaţi din judeţ. Cu această ocazie, au fost prezentate şi situaţii absurde, în care copiii au fost forţaţi să abandoneze şcoala din cauza… neachitării fondului clasei, situaţii de acest gen fiind semnalate la Becicherecul Mic.

Motive diverse

Peste 800 de elevi din Timiş au abandonat şcoala în ultimii doi ani, conform datelor oficiale. Teoretic, Timişul se numără printre judeţele cu rata cea mai mică de abandon şco­lar din ţară, rata actuală fiind estimată la 1,30%, cu o uşoară creştere şi o marjă de eroare de plus sau minus 0,5%. Există, însă, dubii cu privire la justeţea acestui procent.

În ceea ce priveşte motivaţia, situaţia financiară sau distanţa mare au fost factorii care i-au determinat pe părinţi să nu îşi mai dea copiii la gimnaziu sau la liceu.

Cele mai frecvente cazuri de abandon se întâlnesc în mediul rural, acolo unde mai multe şcoli au fost comasate, iar unele familii au decis să nu îşi mai trimită copiii să înveţe în alte localităţi. La oraş, abandonul şcolar se înregistrează la liceele tehnologice.

Conform unui studiu pe această temă, realizat de către Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Timiş, şcolile în care abandonul şcolar au cunoscut valori mai mari au fost cele din mediul rural, la debutul ciclului gimnazial sau liceal, cele mai multe cazuri fiind înregistrate la Biled, Checea, Banloc şi Liebling. Abandon şcolar crescut s-a observat însă şi în oraşe, Timişoara clasându-se pe primul loc, fiind urmată îndeaproape de Lugoj, Făget şi Jimbolia, unde s-au înregistrat renunţări la studii, mai ales în şcolile generale.

Conform aceluiaşi studiu, principalul motiv al abandonului şcolar, mai ales în ultimii ani de liceu, este, în aproape jumătate dintre cazuri, numărul mare de absenţe. Al doilea motiv este faptul că elevul se angajează într-un loc de muncă şi nu mai are timp de şcoală. Alte cauze sunt situaţia materială precară a familiei, apariţia unor sarcini la eleve, căsătoria sau faptul că provin din familii monoparentale cărora le e tot mai dificil să îşi întreţină copilul la studii.

Profesor Ştefan Vlaston: “Rata de abandon şcolar a trecut de 30%, dar nu se vrea să se recunoască acest lucru”

Profesorul Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei EduCer, este de părere  că principalul motiv al abandonului şcolar rămâne prăpastia dintre piaţa muncii şi sistemul educaţional: “Părinţii şi elevii ajung la concluzia că şcoala nu îi ajută pe copii să-şi găsească un loc de muncă bine plătit pe piaţa muncii, iar la Stat nu se prea mai fac angajări. În plus, în ciuda semnalelor optimiste transmise de actualul Guvern, piaţa muncii s-a restrâns, investiţiile au scăzut, şi tinerii care ajung la concluzia că, în aceste condiţii, studiile nu-i vor ajuta să se angajeze decid să nu-şi mai rupă hainele şi pantofii mergând la şcoală”.

Ştefan Vlaston mai spune că anul trecut erau înregistraţi 190.000 de elevi care terminaseră clasa a VIII-a şi doar 127.000 se înscriseseră pentru repartizări, pentru continuarea studiilor: “Rata de abandon şcolar a trecut de 30%, dar nu se vrea să se recunoască acest lucru”.

Iniţiative diferite de “clasicele” seminarii

Dacă până acum, de obicei, proiectele destinate prevenirii abandonului, erau axate pe clasicele seminarii şi campanii de informare cu pliante şi afişe, cu efecte greu de cuantificat, în ultima perioadă abordarea pare să se fi schimbat în bine şi în vestul ţării.

Un exemplu în acest sens este un proiect prin care 400 de copii aflaţi în risc de abandon sau eşec şcolar din judeţele Alba, Timiş şi Mureş au beneficiat de sprijin şi au avut parte de o nouă şansă pentru a-şi continua studiile, în 16 centre educaţionale înfiinţate de Asociaţia Filantropia Ortodoxă. Proiectul a presupus zilnic sprijin concret pentru aceşti copii aflaţi în risc de abandon şi eşec şcolar. În cele 16 centre educaţionale înfiinţate cei mici au fost sprijiniţi în efectuarea temelor şi au beneficiat de o masă caldă de prânz şi de o gustare rece. Copiilor beneficiari le-au fost oferite lunar burse sociale care să îi sprijine în procesul educativ dar şi rechizite şi materiale didactice. În cadrul centrelor, copiii au participat la activităţi de petrecere a timpului liber, de formare a deprinderilor practice şi de întreţinere a spaţiului personal, fiind încurajaţi să comunice în orice ocazie, să îşi exprime sentimentele, nemulţumirile şi dorinţele într-un mod constructiv, fără a-i deranja sau leza pe ceilalţi, să înveţe să îşi cunoască şi să-şi apere drepturile prin intermediul comunicării cu ceilalţi.

Potrivit managerului proiectului, pe lângă copii şi 569 de părinţi au beneficiat de servicii de informare şi consiliere. În cadrul proiectului au fost înfiinţate 16 centre educaţionale respectiv în judeţul Alba la Alba Iulia, Baia de Arieş, Aiud, Ocna Mureş, Sebeş, Valea Lungă, Roşia de Secaş, Silivaş, în judeţul Mureş la Luduş, Sângeru de Pădure, Reghin şi în Timiş la Timişoara, Deta, Lugoj, Sânnicolau Mare şi Făget. În fiecare centru educaţional, 25 de copii din familii sărace sau aflaţi în risc de abandon şcolar beneficiază zilnic de o masă caldă şi o gustare rece, sprijin în efectuarea temelor şi meditaţiilor pentru scăderea riscului de eşec şcolar. De asemenea, copiii primesc şi burse sociale, rechizite şi materiale didactice. În Timiş peste 150 de elevi au reuşit să-şi continue studiile cu sprijinul oferit de acest proiect.

O altă iniţiativă lăudabilă este reprezentată şi de programul de integrare şi reintegrare şcolară „A doua şansă”, care vine în sprijinul persoanelor care nu au fost niciodată înscrise în sistemul de învăţământ şi celor care au abandonat şcoala şi au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta corespunzătoare clasei. 665 de copii au fost incluşi în programele de tip „A Doua Şansă” derulate de organizaţie în parteneriat cu unităţi şcolare în Bucureşti şi alte 30 de judeţe.

254 de şcoli din România au organizat programul „A doua şansă”, în program participând 10.166 de cursanţi, din care 2.384 de minori. Printre judeţele cu un număr ridicat de şcoli care organizează programul se numără Timiş (12 şcoli), Bihor şi Caraş-Severin (câte 13 şcoli), Galaţi (14 şcoli), Constanţa (16 şcoli) şi municipiul Bucureşti (22 de şcoli). Judeţele cu un număr restrâns de şcoli organizatoare sunt: Mehedinţi şi Olt (câte o şcoală), Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Dâmboviţa şi Vaslui (câte două şcoli) şi Cluj, Ilfov şi Sibiu (câte trei şcoli).

Campioni europeni la abandon şcolar

România a ocupat anul trecut locul 26 din 28 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a sistemului de învăţământ, având în continuare una dintre cele mai mari rate ale abandonului şcolar.

Astfel,  peste 18% din românii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul nu şi-au exprimat în niciun fel dorinţa de a-şi continua studiile anul trecut. Iar procentul acestora este din nou în creştere, după un 2013 şi un 2012 în care românii începuseră să fie mai preocupaţi de continuarea studiilor.

La nivel european, mai prost la capitolul abandon şcolar stau doar maltezii şi spaniolii, cu rate de peste 20%, în timp ce germanii care au părăsit şcoala înainte de vreme sunt de două ori mai puţini decât românii, iar în Polonia rata abandonului este de trei ori mai mică decât la noi, potrivit celor mai recente date de la Eurostat.