Plecând de la premisa că numărul mare de şomeri cu studii superioare din spaţiul european indică disfuncţionalităţi între oferta educaţională universitară şi cerinţele pieţei muncii, Parlamentul European ia în discuţie posibilitatea elaborării unei strategii de regândire a sistemului educaţional în spaţiul european. În ideea unei colaborări mai strânse cu viitorii angajatori ai studenţilor.

O problemă în tot spaţiul U.E.

Parlamentarii europeni au luat în discuţie zilele trecute posibile strategii de regândire a sistemului educaţional european, constatând că sunt mulţi tineri educaţi şi fără loc de muncă pe de o parte, şi angajatori care au dificul­tăţi în găsirea angajaţilor potriviţi, pe de altă parte.

Eurodeputatul slovac Katarína Nevedalova a întocmit un raport referitor la regândirea educaţiei în spaţiul european, care a fost adoptat la sfârşitul săptămânii trecute de Co­mi­sia pentru Cultură a Parlamentului Euro­pean. Potrivit acestui raport, prin­cipala slăbiciune a sistemelor educa­ţionale europene este aceea că nu co­respund cerinţelor de pe piaţa muncii. Astfel, chiar dacă există un număr foar­te mare de absolvenţi, în acelaşi timp există şi un număr foarte mare de şo­meri (rata şomajului în spaţiul euro­pean, în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani este de 23,5 % deşi, în acelaşi timp, peste două milioane de posturi vacante nu pot fi ocupate). Documentul adoptat de Parlamentul European reco­mandă ca tinerii să-şi aleagă cu mai multă res­ponsabilitate studiile pentru ca acestea să răspundă cerinţelor pie­ţei la mo­mentul la care ei vor absolvi. În con­textul actual al îmbătrânirii popu­laţiei, raportul observă o necesitate sporită de personal medical.

Deşi se estimează că, în doi ani, U.E. va avea nevoie de un milion de muncitori în domeniul tehnologiei in­formaţiei şi comunicaţiilor, în momen­tul de faţă nu există acest număr de persoane în proces de şcolarizare şi pre­gătire pentru a acoperi această ne­cesitate din viitorul apropiat. O soluţie, care deja se implementează, este exis­tenţa parteneriatelor funcţionale între instituţii de învăţământ şi instituţii sau companii angajatoare. Prin acest par­teneriat, studenţii au posibilitatea de a efectua stagii de practică la companiile din domeniu, iar unele dintre ele chiar pregătesc şi profesorii, pentru a putea transmite studenţilor deprinderile adecvate. Raportul P.E. mai arată că s-au făcut estimări conform cărora o per­soană va fi nevoită să îşi schimbe de zece ori locul de muncă pe parcursul vieţii active. Adaptarea la noi cerinţe şi tehnologii aduce în discuţie conceptul de învăţare pe tot parcursul vieţii, la care este recomandat să adere orice cetăţean. Deoarece educaţia este de competenţa statelor membre, implica­rea U.E. poate fi la nivelul recomandă­rilor. Astfel, există noul program Eras­mus+ ce intră în vigoare din 2014 şi du­rează până în 2020, având menirea de a educa atât tinerii, cât şi adulţii, în cadru formal, dar şi informal.

Autoarea raportului invită statele membre să acorde prioritate cheltu­ielilor publice în domeniul educaţiei, al formării profesionale, al cercetării şi al inovării şi reaminteşte faptul că orice reducere bugetară în aceste domenii va avea un impact negativ puternic asupra redresării economice a U.E. De asemenea, Katarína Nevedalova subli­niază rolul organizaţiilor de tineret ca furnizori de educaţie complementară, pentru învăţarea non-formală şi infor­mală, şi pentru voluntariat, sprijinind tinerii să dobândească atât competenţe profesionale, cât şi aptitudini perso­nale, cum ar fi gândirea critică şi solu­ţionarea problemelor, munca în echipă, comunicarea, încrederea în sine şi spiritul de lider.

15% din şomerii timişeni au studii superioare

Faptul că există o discrepanţă evidentă între oferta educaţională a universităţilor şi cerinţele pieţei muncii este dovedit şi în Timiş de numărul mare de şomeri cu studii superioare.

În prezent, din aproximativ 6000 de şomeri înregistraţi în judeţ, puţin peste 3.000 de persoane au studii primare gimnaziale sau profesionale, alţi 1.600 de şomeri au studii liceale şi postliceale, iar 970 dintre şomeri au studii universitare.

Oferta de posturi vacante a Agen­ţiei Judeţene de Ocupare a For­ţei de Muncă Timiş este destul de slabă pentru absolvenţii de studii superioare. “În luna septembrie, de pildă, din cele 2.340 de posturi vacan­te existente la nivelul judeţului, doar 250 au fost destinate absolvenţilor de studii superioare. 475 de posturi erau destinate celor cu studii medii, iar 1.757 de posturi erau destinate muncitorilor calificaţi şi necalifi­caţi”, ne-a declarat Simona Potîng, consilier Eures în cadrul A.J.O.F.M. Aşadar, doar 9% din posturile vacan­te la nivelul judeţului se adresează absolvenţilor de studii superioare.