Serviciile de avocatură achiziţionate de Consiliul Judeţean Timiş şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, în procesul cu propriii angajaţi, pentru plata unor drepturi salariale restante, a făcut obiectul unei sesizări la DNA.

Angajări de jurişti, dar şi contracte de casă cu avocatură

La Consiliul Judeţean Timiş s-au derulat, zilele trecute, procedurile aferente ocupării unor posturi de jurişti – consilier juridic debutant la Compartimentul Asistenţă Juridică Consilieri Judeţeni sau consilier juridic I superior la Serviciul Juridic şi Contencios al instituţiei.

Raportat la aceste angajări pare curioasă contractarea de către administraţia judeţeană a unor servicii juridice din partea unor avocaţi sau case de avocatură, pentru reprezentarea instituţiei în procesele cu proprii angajaţi.

Pentru contractarea acestor servicii a fost invocată o prezumtivă stare de incompatibilitate, în sensul că juriştii de la compartimentul de specialitate al instituţiei ar putea avea şi ei aceleaşi interese de recuperare a unor drepturi salariale restante, caz în care s-ar afla într-o stare de conflict de interese.

Reprezentanţii sindicatului Pro As, reprezentând angajaţii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, structură aflată în subordinea CJ Timiş spun că aceste argumente nu stau în picioare.

Adrian Marcu, liderul Sindicatului Pro As, anunţă că a făcut sesizare la DNA. „În procesul cu CJ Timiş ne-am trezit cu un avocat, care reprezintă instituţia, apoi cu alt avocat, deşi instituţia are consilieri juridici care în acest proces nu se află în stare de incompatibilitate. Ciudat este că, deşi şi alte instituţii din subordinea CJ Timiş se judecă cu instituţia pentru aceleaşi drepturi salariale, doar nouă ni s-au solicitat cheltuieli de judecată. Din punctul nostru de vedere, e vorba de un abuz în serviciu şi angajarea unor cheltuieli nejustificate la buget. Sunt o mulţime de consilieri juridici la compartimentul de specialitate al instituţiei. Unii au fost angajaţi abia acum, deci în niciun caz nu se poate spune că ar fi în conflict de interese, pentru că procesul se referă la recuperarea unor drepturi salariale din 2010”, mai spune Adrian Marcu.

Incompatibilitatea, argumentul forte

Anul trecut, printr-un proiect de hotărâre, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş îşi manifesta dorinţa de a cumpăra servicii de reprezentare juridică, motivând această nevoie cu faptul că trebuie respectate reglementările legale legate de incompatibilitate. DGASPC Timiş menţiona în argumentarea necesităţii achiziţiei faptul că are pe rol două procese vizând calcularea şi plata drepturilor salariale cuvenite şi neachitate. “Având în vedere că în acţiunile promovate în instanţă, toţi angajaţii, consilieri juridici ai Serviciului Juridic şi Contencios, inclusiv şeful serviciului, au calitatea de reclamanţi, aceştia nu pot apăra în instanţă interesele DGASPC Timiş, fiind în situaţia de conflict de interese. Pentru acelaşi motiv ei nu pot acorda asistenţă, consultanţă şi nici nu vor putea reprezenta în instanţă DGASPC Timiş şi directorul general al DGASPC Timiş, în litigiile menţionate”, se menţiona în raportul hotărârii.

Prin aceeaşi decizie, directorul general al instituţiei avea posibilitatea să negocieze şi să încheie contractul de reprezentare juridică.

Şi tot anul trecut, CJ Timiş a aprobat un proiect ce prevedea achiziţionarea de servicii juridice în vederea reprezentării instituţiei şi a preşedintelui acestuia în faţa instanţelor de judecată.

Prin acest proiect s-a oficializat achiziţionarea de servicii juridice de consultanţă şi reprezentare a CJ Timiş în două litigii având ca obiect reîncadrarea angajaţilor – funcţionari publici şi personal contractual – şi plata drepturilor salariale neacordate conform prevederilor legale. Cumpărarea directă de servicii a fost justificată prin faptul că, potrivit prevederilor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract ce are ca obiect prestarea de servicii cum sunt  serviciile juridice, atunci obligaţia de a aplica ordonanţa de urgenţă se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare sau egală cu 130.000 de euro.