Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara continuă să fie una dintre instituţiile care „colecţionează” cele mai multe contestaţii ale procedurilor de atribuire.O parte din ele sunt admise, îngreunând procedurile şi aşa destul de stufoase pe segmentul infrastructurii.

Prestaţii conexe, contestate cu câştig de cauză

Printre instituţiile din vestul ţării cu cele mai multe proceduri de achiziţie contestate la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor se remarcă Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, care a strâns un număr mare de contestaţii, şi anul trecut, şi în acest an.

Şi dacă, ţinând cont de valoarea de regulă mare a contractelor, este de aşteptat să apară contestaţii, se nasc semne de întrebare atunci când o parte din aceste contestaţii sunt admise, certificând existenţa unor neclarităţi sau greşeli în documentaţia şi procedura de achiziţie.

Astfel, contracte precum cel de semnalizare rutieră pentru tronsoanele de drumuri naţionale şi autostradă din vestul ţării sau pentru serviciile de pază, protecţie şi securitate pentru obiectivele din cadrul DRDP Timişoara au fost contestate cu succes de către cei care au participat la procedurile de licitaţie, existând obligaţia reluării procedurilor. În cazul serviciilor de pază, de pildă, CNSC a stabilit că „anulează raportul procedurii de atribuire, în partea care priveşte ofertele declarate admisibile, şi comunicările privind rezultatul procedurii transmise operatorilor economici ale căror oferte au fost declarate admisibile, obligând DRDP Timişoara la reevaluarea ofertelor declarate admisibile şi stabilirea ofertei câştigătoare.”

O cerere de intervenţie a unei firme contestatare a fost recent admisă şi în cazul contractului de achiziţie a indicatoarelor rutiere şi a mijloacelor de semnalizare rutieră pe reţeaua de drumuri naţionale din administrarea DRDP Timişoara şi DRDP Cluj. Iar lista poate continua.

„Contestaţiile au devenit un sport naţional. Se contestă uneori de dragul contestaţiei. La un moment dat se discuta despre posibilitatea realizării unei liste negre, a celor care au contestat nejustificat, şi limitarea posibilităţii acestora de a contesta sau a participa la proceduri de atribuire. După aceea s-a spus că acest lucru ar reprezenta o îngrădire, din punct de vedere concurenţial. Pe de altă parte, nu se poate trece cu vederea nici faptul că se cer şi se dau zeci de clarificări şi lămuriri suplimentare, aferente unei documentaţii de achiziţie, ceea ce înseamnă că se face greşeli la întocmirea caietelor de sarcini, greşeli care sunt exploatate prompt”, este de părere Ionuţ Ciurea, vicepreşedinte al asociaţiei Proinfrastructura.

Contracte mari care puteau rămâne la structurile Statului

În ceea ce priveşte paza, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara a înaintat anul trecut suma de 1.105.249,20 de lei, fără TVA pentru adjudecarea unui contract de pază pe două porţiuni de autostradă care însumează distanţă de 14 kilometri, pe A1 Arad – Timişoara şi A6 Timişoara – Lugoj – Deva.

Agenţii firmei câştigătoare trebuie să păzească plasa de sârmă fixată pe stâlpii metalici, parapeţii zincaţi de pe zona median, indicatoarele rutiere cu stâlpii de susţinere aferenţi, prefabricatele din şanţuri, bornele kilometrice şi plantaţiile rutiere, respective panseluţele, muşcatele sau arbuştii care se mai cultivă în spaţiul aferent autostrăzii.

Aceşti bani aferenţi acestor contracte ar fi putut rămâne la stat, indirect, dacă aceste servicii de pază ar fi fost asigurate, mult mai eficient probabil, de către Jandarmerie. Însă, prin hotărâre de guvern, Jandarmeriei i se luau competenţele de pază ale unor obiective considerate de interes deosebit pentru stat. De atunci, deşi se vorbeşte despre subfinanţarea unor structuri ale Internelor, printre care şi Jandarmeria, foarte multe instituţii ale statului plătind sume enorme pentru servicii de protecţie şi pază externalizate către firme private. Aceşti bani ar fi putut ajunge, menţinându-se contractele de pază ale Jandarmeriei, tot la stat, putându-se astfel finanţa cu ei dotarea şi cheltuielile de personal ale structurilor Internelor.