Un proiect care evocă, prin similitudini, proiectele derulate la Ministerul Dezvoltării Regionale în perioada ministeriatului Elenei Udrea a fost anunţat pentru 2014 de către Guvernul Ponta. De această dată, însă, vicepremierul Liviu Dragnea va decide dacă şi în ce judeţ vor fi investiţi banii de bugetul de stat pentru construirea sau refacerea de complexuri sportive. Vestea despre programul guvernamental a ajuns până în acest moment doar la cunoştinţa preşedintelui C.J. Timiş, Titu Bojin. Care spune însă, precaut, că nu doreşte să fie optimist înainte de vreme. Primarul Nicolae Robu declară că nu i-au fost aduse pe moment la cunoştinţă informaţii legate de acest program.

Veste primită cu prudenţă la Timişoara

Un program asumat de Guvern pentru anul în curs se va numi “Com­plexuri sportive”. Acesta va fi finanţat din alocaţii de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Dezvoltării. Fondurile, gestionate de ministerul condus de vicepremierul Liviu Drag­nea, vor fi destinate atât construcţiei de complexuri sportive, cât şi finalizării lucrărilor deja începute sau reabilitării unor structuri deja existente.

Despre oportunitatea acestui pro­gram, Guvernul a argumentat în mai multe moduri: o dată că numărul spa­ţii­lor special amenajate destinate practi­cării sporturilor este insuficient în ra­port cu necesităţile reale şi mai apoi că demararea unor lucrări de construcţie, finalizare şi reabilitare de complexuri sportive poate conduce, aşa cum este specificat în nota de fundamentare a acestei hotărâri, la “revigorarea socie­tăţilor comerciale care au ca principal obiect de activitate proiectarea obiec­tivelor de investiţii în domeniul con­struc­ţiilor şi execuţia de lucrări de construcţii. În plus, mai argumentează reprezentanţii Guvernului, lucrările vor atrage “îmbunătăţirea activităţii” tuturor societăţilor de construcţii fur­nizoare de materii prime şi materiale. Adică, o formulare îndeajuns de ambi­guă încât să lase loc posibilităţii unor multiple interpretări…

Cum la finalul anului 2013, atât preşedintele Consiliului Judeţean Ti­miş, Titu Bojin, cât şi primarul Timi­şoarei, Nicolae Robu, au căutat să jus­tifice la unison de ce Timişul şi Timi­şoara au rămas fără fonduri alocate de la bugetul de stat pentru proiectele prioritare de investiţii, ambii politicieni căutând să atenueze din efectul veştii prin referire la posibiliitatea atragerii de finanţări din fonduri europene, am căutat să aflăm dacă acest nou pro­gram iniţiat de Guvern aduce vreo ves­te îmbucurătoare pentru Timişoara la acest început de an.

L-am întrbat pe edilul Timişoarei dacă i-a fost adusă la cunoştinţă până în acest moment posibilitatea obţinerii de fonduri de la Guvern în baza acestui nou program. Acesta neagă, dar spune că speră că “va exista receptivitate la Bucureşti faţă de nevoile de investiţii ale Timişoarei”.

La rândul său, preşedintele C.J. Ti­miş şi liderul P.S.D. Timiş, Titu Bojin, a preferat să rămână rezervat în faţa veştii legate de posibilitatea finanţării de la bugetul de stat a unor obiective sportive, precizând că preferă să mai aştepte înainte să furnizeze vreo veste pentru Timişoara: “Deocamdată nu pot spune dacă sunt veşti bune pentru noi legate de acest subiect. Vom face tot ceea ce ţine de noi şi, de altfel, am şi făcut, pentru a obţine finanţare pentru complexul sportiv multifuncţional pe care ni-l dorim”.

Preşedintele C.J.T. afirmă, însă, că “unul dintre ultimele judeţe în care vice­premierul Liviu Dragnea a fost şi unde a promis sprijin finanaciar din partea Guvernului a fost Timişul, iar noi, în ma­pa pe care i-am înaintat-o atunci, am in­clus pe lista obiectivelor şi Complexul Sportiv Multifuncţional”. O biectiv asu­pra căruia s-a convenit că va fi realizat în zona Stadionului “Dan Păltinişanu”.

Liderul P.S.D. Timiş mai declară că pentru moment nu doreşte să furni­zeze nicio certitudine în acest sens, pen­tru că aşteaptă să obţină confirmări în acest sens, dar a promis că autorităţile judeţene vor face lobby susţinut pentru a obţine finanţare pentru acest obiectiv. 

Vicepremierul Liviu Dragnea, stăpân peste banii alocaţi programului

Potrivit informaţiilor furnizate de Mediafax, lucrările vor fi derulate prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, societate pe acţiuni aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Beneficiarii proiectului vor fi autori­tăţile centrale şi locale.

Prin complex sportiv se va înţele­ge, potrivit specificaţiilor din nota de fundamentare a proiectului, orice refe­rire la acele spaţii şi terenuri special amenajate pe care pot fi desfăşurate activităţi sportive şi de recreere, aco­perite sau în aer liber, “inclusiv acti­vităţi conexe”.

Conform hotărârii aprobate de Gu­vern, amplasamentele destinate con­strucţiilor de complexuri sportive, respectiv terenuri şi/sau construcţii, vor fi predate de către beneficiari Com­paniei Naţionale de Investiţii, care le va prelua pe perioada realizării inves­tiţiei, pe bază de protocol.

În baza documentaţiilor de solici­tare motivate transmise de beneficiari, Compania Naţională de Investiţii va redacta o listă-sinteză a complexurilor sportive propuse pentru finanţare şi o va transmite Ministerului Dezvoltării Re­gionale şi Administraţiei Publice pentru a fi aprobată, prin ordin al ministrului de resort, poziţie deţinută în prezent de către vicepremierul Liviu Dragnea.

Lista astfel aprobată va reprezen­ta documentul care va sta la baza întoc­mi­rii listei finale cu obiectivele de inves­ti­ţii vizate pentru construcţia, finalizarea sau reabilitarea de complexuri sportive şi în vederea fundamentării alocaţiilor bugetare necesare, în scopul finanţării acestora. Compania Naţională de Inves­tiţii va fi organismul care va iniţia pro­ce­durile de atribuire a contractelor de pre­stări de servicii şi de execuţie de lucrări.

Ulterior, după efectuarea recep­ţiei, la finalizarea lucrărilor, CNI va preda cu titlu gratuit beneficiarului, tot în baza unui protocol, amplasamentul, împreună cu obiectivul de investiţii realizat/finalizat, iar beneficiarul are obligaţia de a menţine destinaţia aces­tuia şi de a-l întreţine pe toată perioada de funcţionare.

Decizia este argumentată de Gu­vern prin faptul că numărul spaţiilor special amenajate destinate practicării sporturilor este insuficient în raport de necesităţile reale ale societăţii, iar pe teritoriul României nu există suficiente complexuri sportive care să cores­pun­dă standardelor internaţionale privind pregătirea sportivilor şi organizarea de competiţii internaţionale, ceea ce îi obligă pe sportivii români să evolueze în competiţiile oficiale la nivel de competitivitate redus.

În actul normativ se mai arată însă şi că lucrările de construcţie, finalizare şi reabilitare de complexuri sportive vor conduce la “revigorarea” societă­ţilor comerciale având ca principal obiect de activitate proiectarea obiec­tivelor de investiţii în domeniul con­strucţiilor şi execuţia de lucrări de con­strucţii şi vor atrage şi “îmbunătăţirea activităţii” tuturor societăţilor de con­strucţii furnizoare de materii prime şi materiale.

Un proiect cu vechime, amânat în repetate rânduri

Proiectele legate de realizarea la Timişoara a unei săli polivalente, al că­rei necesar în ce priveşte capaci­tatea a fost estimat la 15.000 de locuri, şi a unui bazin olimpic de înot au fost în­delung discutate, încă din 2011, în pe­rioada vechii administraţii a oraşului, când a fost înaintată Ministerului Dez­voltării Regionale, condus atunci de Elena Udrea, o listă cu zece obiective dezirabile pentru oraş. Printre acestea figura şi proiectul bazinului olimpic de înot şi cel al Sălii Polivalente capabilă să găzduiască unele competiţii sportive de anvergură.

Ministerul Dezvoltării Regionale aprobase chiar  “în principiu” investiţia referitoare la realizarea bazinului olimpic, încă din anul 2009. Valoarea estimată a lucrării era de aproximativ 15 milioane de euro, iar investiţia urma să se realizeze în apropierea Stadionu­lui “Dan Păltinişanu”, pe bulevardul Iosif Bulbuca. Potrivit intenţiei expri­mate atunci, contribuţia Municipalităţii ar fi fost legată exclusiv de punerea la dispoziţie a terenului, urmând ca, după finalizarea construcţiei, când bazinul va intra în proprietatea Municipalităţii, aceasta să asigure cu resurse umane şi financiare funcţionarea bazinului. 

Bazinul olimpic este un proiect standard, conceput de Compania Na­ţională de Investiţii. Proiectul iniţial prevedea realizarea a zece culoare, cu dimensiunea de 70 m x 50 m, cărora li se va adăuga şi un bazin didactic de antrenament. În aceeaşi zonă, Primă­ria Timişoara a anunţat că intenţio­nea­ză să realizeze o sală de sport poli­valentă, cu o capacitate de 15.000 de locuri, urmând ca întreg perimetrul din preajma bulevardului Iosif Bulbuca să fie practic destinat realizării de obiec­tive sportive, prin menţinerea, moder­nizarea şi extinderea celor existente în acest moment.

Întrucât de la preluarea puterii de către U.S.L., potrivit aprecierilor edi­lului Nicolae Robu, Timişoara nu a beneficiat de fonduri guvernamentale efective,  încet-încet proiectul realiză­rii acestui complex sportiv multifunc­ţional a fost împins de autorităţi pe o listă secundară în ce priveşte priori­tă­ţile de finanţare.