Centrul pentru dependenţii de droguri şi jocuri de noroc aşteaptă finanţare

Propunerea înfiinţării unui centru pentru tratarea dependenţilor de jocuri de noroc, droguri şi alcool a venit din partea unui consilier judeţean liberal

Slot-machineÎntrucât şi în Timiş jocurile de noroc, de tipul cazinou electronic, pariuri sportive sau “clasicele” păcănele, au dus la dependenţe asemănătoare celor de stupefiante, la Consiliul Judeţean Timiş s-a propus ca investiţie prioritară pentru 2016 alocarea de fonduri măcar pentru documentaţia preliminară înfiinţării unui Centru de tratarea a dependenţilor de droguri, alcool şi jocuri de noroc.

 

Victimele păcănelelor

Încă de anul trecut, când s-a discutat Strategia şi Programului Strategic Multianual de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Timiş pentru perioada 2015 – 2020, s-a venit cu propunerea înfiinţării unui centru pentru tratarea dependenţilor de jocuri de noroc, droguri şi alcool.

Propunerea a venit din partea consilierului judeţean PNL Marius Martinescu (foto), care a susţinut că trebuie să existe iniţiativa înfiinţării unui centru pentru tratarea acestor persoane, chiar dacă acesta ar fi unul în premieră naţională. Modelul de centru de tratament, dacă s-ar dovedi eficient în Timiş, ar putea fi extins şi în alte judeţe. În acest sens, s-a solicitat ca în 2016 să se acorde măcar fondurile necesare pentru etapele preliminare ale acestui proiect.

Marius Martinescu portret“Din patru propuneri iniţiale, am solicitat să se reţină ca susţinere pentru finanţare în 2016 două proiecte, respectiv unul care se refera la varianta ocolitoare sud a municipiului Lugoj şi cel de-al doilea care se referă la Centrul de tratare al dependenţilor de droguri şi jocuri de noroc”, precizează Marius Martinescu. Alesul judeţean a menţionat că va înainta în timp util proiectele de hotărâri în acest sens şi a solicitat susţinere pentru finanţarea documentaţiilor acestor proiecte.

Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş, s-a arătat reticent cu privire la una dintre destinaţiile centrului, precizând că “propunerea este corectă dacă discutăm despre ceea ce înseamnă drogurile şi alcoolul. Partea cealaltă, cu jocurile de noroc, e o problemă care nu prea am auzit că ar fi tratamente de care să se ocupe Consiliul Judeţean. Cei care vor să-şi piardă banii la jocuri de noroc… e treaba lor, dacă-i au.”

“Las Vegas” pe Bega

Chiar dacă propunerea i se pare stranie preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, nu se poate nega faptul că jocurile de noroc şi dependenţele pe care le crează încep să fie o problemă reală şi pe plan local.

În ultima perioadă, numărul sălilor de jocuri de noroc electronice şi al caselor de pariuri a crescut foarte mult în Timişoara şi, în mod direct proporţional, au crescut şi cazurile de dependenţă dezvoltată de copii, tineri sau chiar adulţi, faţă de aceste jocuri de noroc. Ştirile despre administratori de bloc care pariază la “păcănele” banii strânşi de întreţinere pentru tot imobilul admi­nistrat sau fondul de rulment nu mai sunt de mult o raritate. Şi, cum Primăria Timişoara s-a arătat foarte pragmatică în ceea ce priveşte veniturile obţinute de pe imobile în care funcţionează diverse asociaţii de interes public sau organizaţii de cultură şi artă, mai mulţi consilieri locali au cerut şi o inventariere a spaţiilor în care funcţionează “cazinouri de cartier”, pentru o evidenţă mult mai clară a modului de autorizare şi, eventual, un alt regim de impozitare, specific activităţii.

Grupul de consilieri locali au cerut Biroului auto­rizare al Primăriei Timişoara o situaţie cu sălile de jocuri funcţionale, cu casele de pa­riuri şi casele de amanet din oraş, motivând: “Am observat în ultima vreme o proliferare a acestor activităţi în oraş, nu sunt toate cele mai sănătoase pentru viaţa socială a oraşului. Sunt activităţi permise, însă credem că un număr foarte mare nu este foarte sănătos pentru oraş. În acest sens trebuie să vedem în ce mod au evoluat aceste unităţi şi ce se poate întreprinde ca, totuşi, să fie limitat numărul lor”.

Conform aceloraşi consilieri locali, faptul că se deschid tot mai multe localuri de acest tip arată că există cerere şi este îngrijorător faptul că, în oraş, cele mai multe localuri cu jocuri de noroc de tip slot-machine s-au deschis tocmai în zone intens frecventate de către tineri, cum e, de exemplu, zona Com­­plexului Studenţesc.

De altfel, pe motiv că jocurile de noroc de tip slot-machine au devenit un adevărat flagel, 13 parlamentari UDMR, printre care şi deputatul timişean Molnar Zsolt, au iniţiat un proiect de lege care vrea să interzică amplasarea automatelor pentru jocuri de noroc în baruri, în restaurante, în cinematografe şi în sediile Loteriei Române. Excepţie vor face doar cazinourile.

Print Friendly, PDF & Email