Chiar dacă în campania electorală finalizarea şoselei de centură a fost printre primele obiective ale fostei echipe USL, acum, la final de mandat, se poate observa o schimbare de perspectivă spectaculoasă. „Nu avem nicio treabă cu centurile”, a fost ultima declaraţie pe această temă a conducerii Consiliului Judeţean.

O altă poziţie

„Avem deja proiectul făcut la Centura de Sud a Timişoarei, iar acesta este motivul pentru care s-a considerat iniţial ca nu mai este necesară şi includerea ei în Masterplan. Acum a fost inclusă ca să nu mai fie niciun fel de discuţii. Facem Centura, cu certitudine”, sau „Centura de sud este parte a unei investiţii din fonduri europene, iar Guvernul va asigura partea de cofinanţare. Este un lucru îmbucurător pentru timişoreni. Am găsit multă înţelegere la Guvern”, sunt doar două declaraţii prin care, acum doi sau trei ani, timişorenii primeau asigurări din partea conducerii Consiliului Judeţean Timiș cu privire la „iminenţa” completării inelului de centură al Timişoarei.

Între timp, optimismul s-a dus, astfel că la ultima declaraţie pe această temă Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş, a precizat zilele trecute: „Trebuie să vă spun că nu avem nici o treabă cu centurile care sunt în zona drumurilor naţionale. Da, suntem neglijaţi pe zona drumurilor naţionale, dovadă este centura sud, centura pentru Lugoj, centura pentru Sânmihai – Dudeşti care probabil va fi mai repede finalizată prin contribuţia noastră.”  În completare, preşedintele CJ Timiş le-a spus consilierilor judeţeni: „Puteţi să reproşaţi Guvernelor care au fost până acum şi care au fost şi al meu şi al dumneavoastră.”

Aceasta după ce aleşii judeţeni au constatat cu amărăciune la ultimul plen: „În Master Planul Ministerului de Transporturi sunt prinse tot felul de drumuri şi unele centuri ale unor oraşe care au o contribuţie minoră la bugetul naţional, exemplu fiind centura de la Carei, Tecuci, Craiova Sud, Sibiu, Târgu Mureş etc., dar Timişoara cu centura de sud nu e prinsă. Suntem mai neglijaţi decât în Republica Moldova, în ceea ce priveşte drumurile din judeţul Timiş. Toţi miniştri care au fost nu au făcut nimic pentru judeţul Timiş, pentru drumurile noastre.”

Noua poziţie a conducerii administrației județene este considerată surprinzătoare de către unii consilieri locali, care acuză o stare de „amnezie” în legătură cu promisiunile din campania electorală. „Centura Sud a fost punctul forte al reprezentanţilor USL. Pe televiziuni, în presă, peste tot în campania electorală vorbeau doar de şoseaua de centură, în special Titu Bojin. Acum timişorenii pot vedea cum, în urma acestor promisiuni, au rămas cu ochii în soare. Acum poziţia sa e ceva de genul  «nu e treaba mea». Marile realizări cu cate s-au bătut în piept nu s-au realizat – fie că e vorba de Intermodal, stadion, şi aşa mai departe. Ar trebui să nu mai deschidă gura”, declară consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

O construcţie „chinuită”

Proiectul de construcţie a primei bucăţi a centurii de ocolire a Timişoarei, care are trei pasaje şi cinci intersecţii, a început în 1994, când autorităţile locale au semnat un acord cu Banca Japoneză de Cooperare Internaţională, finanţatorul acestui proiect.

Potrivit Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, valoarea totală a investiţiei pentru cei 12,6 km de la centura Timişoarei şi a şoselei Timişoara – Lugoj este de 40 milioane de euro. În 1996 a fost realizat primul studiu de fezabilitate, lucrările propriu-zise începând abia în 2003, urmând să fie finalizate în 2004, însă lucrările au întâmpinat o serie de probleme. În final, şoseaua de centură a fost construită fără pasajul de la Remetea Mare şi a avut doar două benzi, câte una pe sens, şi nu patru, cum se stabilise iniţial.

În 2008, după ce constructorul elen, care trebuia să realizeze primul tronson a abandonat şantierul, CJ Timiş a organizat o altă licitaţie şi a găsit un nou constructor pentru a relua lucrările. Licitaţia a fost câştigată de o firmă spaniolă, dar deşi trebuia să termine lucrările până în 2009, acestea nu păreau să înainteze. În acea perioadă, Banca Japoneză a dorit să verifice firma care a câştigat licitaţia, iar acest lucru a dus la o altă amânare a începerii lucrărilor cu câteva luni. Ulterior, conform datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, la 21 ianuarie 2009, s-a semnat un alt contract de construcţie a centurii ocolitoare a municipiului Timişoara, DN 6 km 549+076 – DN 69 km 6+430, cu asocierea Romstrade – Vectra, în calitate de antreprenor.

În decembrie 2009 premierul de atunci, Emil Boc, şi ministrul Transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, inaugurau cei 12 kilometri de centură ai Timişoarei. La momentul respectiv, însă, DRDP Timişoara anunţa că lucrările nu sunt încă finalizate. Abia în 2010 s-au mai realizat 1,2 kilometri de drum şi un pasaj peste calea ferată şi s-a turnat stratul de uzură.

Foto: Eye in the Sky.