Probabil şi în urma recomandărilor Curţii de Conturi, Consiliul Judeţean Timiş a decis să aloce bani pentru a evalua clădirilor de patrimoniu pe care le are în administrare. Nici în contextul acesta, nici în cel al aprobării bugetului nu s-a mai luat în discuţie posibilitatea cumpărării Casei Mühle, distrusă parţial după retrocedare.
Muzeul Banatului, evaluat la metru pătrat
Pentru a nu exista probleme cu evaluarea clădirilor de patrimoniu din administrare, şi din perspectiva încheierii unor contracte de asigurare care să reflecte valoarea reală a acestora, Consiliul Judeţean Timiş şi-a propus ca la început de an să aloce bani, prin atribuire directă, pentru o reevaluare extinsă a acestor imobile.
„Achiziţie servicii de reevaluare a construcţiilor din patrimoniu cultural aflate în proprietatea Judeţului Timiş şi administrarea Consiliului Judeţean Timiş este denumirea contractului pe care administraţia judeţeană speră să nu cheltuiască mai mult de 60.000 de lei, pentru a rămâne în sfera atribuirii directe. În raportul de evaluare, CJ Timiş vrea să se regăsească inclusiv „situaţia juridică a activelor evaluate cu evidenţierea sarcinilor care le grevează (dacă e cazul), fotografii ale activelor reevaluate, aplicarea metodelor de evaluare şi justificarea alegerii acestora.”
Printre activele care vor fi evaluate se numără Bastionul Theresia, Monumentul „Speranţa”, de la DGASPC Timiş, Mănăstirea Franciscanilor, Palatul Baroc şi multiple construcţii din Muzeul Banatului, printre care Moara din Tişoviţa, Coteţ cu cocină porci, din Căpâlnaş, Adăpost oloiniţă din Curtea, Fântână Jebel, dintre care multe nu au mai fost evaluate de câţiva ani şi au o valoare mică, raportată la cea reală.
Casa Mühle, uitată de autorităţi
Nici în contextul acestei evaluări, nici al aprobării bugetului anual, nu a fost abordată problema nerezolvată a Casei Mühle, imobil de patrimoniu distrus parţial după ce a fost retrocedat.
„Autorităţile par să nu fie interesate de rezolvarea acestei probleme. Primăria Timişoara sau Consiliul Judeţean ar fi putut face demersurile necesare în vederea exproprierii acestui imobil, în folos obştesc. Lucru care nu s-a întâmplat”, ne-a declarat timişoreanul Corneliu Vaida, exponent al societăţii civile de la nivel local, care s-a implicat, de ani, de zile, în acţiunea de salvare a acestu imobil.
Povestea Casei Mühle, care a aparţinut, în secolul al XIX-lea, grădinarului imperial Wilhelm Mühle, creatorul primului soi de trandafir românesc, a ajuns în atenţia timişorenilor la jumătatea anului 2012, adică în perioada premergătoare campaniei electorale pentru alegerile locale.
Imobilul intrase, cu mai bine de zece ani în urmă în proprietatea unei familii de etnie romă care, ulterior achiziţionării casei, a solicitat Primăriei Timişoara aprobări pentru executarea de lucrări la faţada clădirii. În timp, neglijată şi supusă unor lucrări care au modificat aspectul iniţial al faţadei, clădirea a ajuns doar o umbră a ceea ce era odinioară şi aceasta fără ca vreunul dintre cei potenţial responsabili de la nivel local pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la un astfel de imobil să sesizeze situaţia şi să caute să întreprindă măsuri.
Anul trecut, în iunie, CJ Timiş a respins propunerea pentru declararea utilităţii publice de interes local a proiectului „Casa Memorială Wilhelm şi Arpad Mühle şi Muzeul Rozelor”. Numărul de voturi pentru a fost doar de 14, în condiţiile în care avea nevoie de minim 24 din totalul de 36. Dacă proiectul de hotărâre ar fi trecut, ar fi fost urmat de parcurgerea procedurii de expropiere a imobilului (casa şi teren aferent). Votul negativ din CJ Timiş vine după un vot negativ şi în Consiliul Local Timişoara. Asta chiar dacă salvarea Casei Muhle şi transformarea ei în muzeu sau centru cultural este una dintre revendicările societăţii civile din Banat, generând inclusiv proteste în stradă.
Ultimele comentarii