Confruntate cu o criză de personal acutizată în ultimii patru ani de politicile de personal de austeritate, mai multe Primării din Timiş se confruntă la început de an cu plecări definitive ale unor angajaţi, în urma aplicării Ordonanţei 103 a Guvernului. În destul de multe cazuri, aceasta reduce salariile unor funcţionari la suma de 680 de lei. La aceasta, spune Sindicatul Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara, se adaugă şi demersurile de recuperare iniţiate de Curtea de Conturi, care vrea restituirea unor sporuri câştigate în instanţă de funcţionari.

Personalul “rarefiat” se împuţinează şi mai tare

Deşi au criticat foarte mult politi­cile de austeritate ale Guvernului Boc, reprezentanţii actualului Cabinet care, pe vremuri, acuzau “decimarea apara­tului bugetar, nu par să adopte o poziţie fundamental diferită legată de perso­nalul din administraţia publică. După intrarea în vigoare a O.U.G. 103 / 2013, care reduce drastic posibilitatea de acor­darea de sporuri şi suplimente salariale, mai multe Primării din Timiş se confruntă cu plecări în serie ale unor funcţionari publici, care susţin că nu mai pot rămâne pe un salariu net de 680 de lei.

Primarul comunei Săcălaz, Ilie Todaşcă, spune că au rămas sumele chiar la salariul minim pe economie. “S-au tăiat acele sporuri de dispozitiv, de bani, de haine obţinute prin sindi­cat. Noi o să avem în 16 februarie adu­narea Asociaţiei Primarilor de Comune şi o să spunem acest lucru. De la Pri­măria Săcălaz au plecat trei angajaţi şi urmează să mai plece. Din alte locuri au plecat inclusiv secretari de comu­ne”, mai spune Ilie Todaşcă.

“Se fac aceste controale de către Curtea de Conturi, în urma cărora se dispune recuperarea aşa-ziselor prejudicii, chiar dacă aşa-zisele prejudicii reprezintă sporuri câştigate şi confirmate în instanţă. Astfel, Curtea de Conturi se substituie autorităţii lucrului judecat”.

Tiberiu Negrei, lider sindical

Tiberiu Negrei, liderul Sindica­tu­lui Funcţionarilor Publici din Primă­ria Timişoara, declară că, pe lângă efec­tele acestei ordonanţe, suficient de mulţi funcţionari publici din adminis­traţia locală pleacă din sistem din cau­ză că sunt tracasaţi de politicile de re­cuperare ale Curţii de Conturi: “Se fac aceste controale de către Curtea de Conturi, în urma cărora se dispune recuperarea aşa-ziselor prejudicii, chiar dacă aşa-zisele prejudicii repre­zintă sporuri câştigate şi confirmate în instanţă. De exemplu, sporul de dispo­zitiv, câştigat în instanţă, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, pentru func­ţionarii Primăriei Timişoara nu este recunoscut de către Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi se substituie autorităţii lucrului judecat”.

Tiberiu Negrei susţine că primarii se sperie de adresele de la Curtea de Conturi, prin care li se comunică faptul că, în cazul în care nu recuperează aceste prejudicii riscă închisoarea, şi iniţiază proceduri de recuperare a banilor de la angajaţii care, oricum, au salarii foarte mici. El dă ca exemplu sporul de dispozitiv de 25%, calculat retroactiv pe trei ani, care, susţine lide­rul sindical, duce la o valoare de peste 20.000 de lei. “Cum se recuperează aceşti bani din salariul unui funcţionar plătit cu 680 de lei?”, se întreabă Ti­beriu Negrei.

În aceste condiţii, există riscul ca, în perioada următoare, criza de perso­nal să se acutizeze în administraţia publică locală. “Şi, aşa, Primăriile au ajuns să fie aproape toate subdimen­sionate ca număr de personal. Şi dacă se spune că lipsesc banii de la bugetul de stat pentru măsuri care să reducă actuala criză de personal, atunci să se asume faptul că acest lucru are efecte negative asupra eficienţei aparatului administrativ”, ne declară Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici.

Nici în alte sectoare nu se stă mai bine

Nu doar Primăriile au probleme legate de personal, salarizare şi asigu­ra­rea unor condiţii de lucru normale. Zilele trecute, reprezentanţii Sindi­catului Naţional al Funcţionarilor Publici au avut o întâlnire cu angajaţii mai multor instituţii din Timiş, cu competenţe de control în domeniul fiscal şi al muncii, printre acestea numărându-se Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş sau Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribua­bili Timiş. În urma acestor întâlniri, angajaţii au semnalat lipsa dotărilor precum tehnică de calcul, scanere, papetărie, acces la internet şi la siste­mul legislativ, autoturisme pentru cei cu atribuţii de control care fac depla­sări de sute de kilometri zilnic, ne­rambursarea banilor pe care func­ţio­narii publici îi plătesc în numele insti­tuţiei (combustibil, diurne, cazare), pre­cum şi faptul că “lipsa pregătirii pro­fesionale şi a protecţiei juridice cre­ează mari neplăceri şi fac instituţia ineficientă”.