Plenul Camerei Deputaţilor a anunţat că amână, la propunerea P.S.D., dezbaterea proiectului privind S.T.S. Social-democraţii s-au răzgândit: nu mai vor acest serviciu la M.A.I., ci îl vor sub control parlamentar. O idee venită în plină şi acută criză intra-U.S.L., când P.N.L. nu vrea în ruptul capului să renunţe la a-l plasa pe Klaus Johannis şi la Interne, şi la vârful Guvernului. E întâmplătoare răzgândirea social-democraţilor? Înclin să spun „nu”.

La câteva zile după accidentul aviatic din Apuseni, în urma căruia autorităţile care ar fi trebuit să intervină pentru salvarea victimelor ni s-au arătat în toată splendoarea incompetenţei şi indolenţei, Radu Stroe demisiona de la conducerea M.A.I. Demisie la care a ajuns nu la so­li­citarea primului-ministru, nici din proprie iniţiativă. Ci, cel mai probabil, la presiunea unor voci din P.N.L. A fost momentul în care premierul a rămas fără un om fidel la Interne, ceea ce, în an cu miză electorală majoră, poate fi o pier­dere – dacă ne raportăm la rolul jucat de nişte oameni din M.A.I. la referendumul din 2012. Radu Stroe a fost un pion docil, unul dintre liberalii consideraţi mai apropiaţi de Victor Ponta decât de Crin Antonescu. Cum numirea viitorului ministru de Interne este la latitudinea d-lui Antonescu, era de aşteptat ca premierul să aibă o surpriză. Aşa se face că, după această nesolicitată şi ne­aşteptată demisie, d-l Ponta a încercat să contrabalanseze pierderea. Prin încercarea de a-şi impune un om loial la S.T.S. A cerut în C.S.A.T. înlocuirea directorului S.T.S., generalul Marcel Opriş, deşi ştia că nu are nicio şansă. Nu avea motive întemeiate. Raportul guvernamental – rea­lizat sub coordonarea vi­ce­pre­mierului Gabriel Oprea, după tragedia aviatică din Apuseni – indica drept responsabilă pentru în­târ­zie­rea cu care s-a intervenit pen­tru salvarea victimelor Romatsa, din subordinea Ministerului Transporturilor, nu S.T.S. Altă cale legală de a schimba urgent şeful S.T.S. nu avea: numirea acestuia se face, potrivit legii, de către C.S.A.T., la propunerea preşedintelui acestuia, care e şeful statului. Adică, Traian Băsescu. Aşa că a venit decizia-fulger. Continuând să invoce ineficienţa S.T.S. a anunţat elaborarea unui proiect de lege prin care trecea acest serviciu în subordinea M.A.I., practic, în subordinea lui personală, primul-ministru urmând să numească staff-ul S.T.S.: un secretar de stat şi trei subsecretari de stat. „Funcţionarea în cadrul aceluiaşi minister a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi a Departamentului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi a altor structuri din cadrul M.A.I. este de natură să contribuie la creşterea performanţei în centralizarea şi gestionarea informaţiilor necesare pentru derularea acţiunilor de intervenţie”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege, care urma să fie dezbătut în procedură de urgenţă la Camera Deputaţilor.

Perspectiva numirii la Interne a lui Klaus Johannis – un om fidel liderului liberal – şi, mai mult într-o funcţie de vicepremier, idee la care Crin Antonescu nu vrea să renunţe, adâncind foarte mult criza din interiorul alianţei de guvernare, pare să fi fost motivul pentru care trecerea S.T.S. la M.A.I. nu mai e văzută ca fiind cea mai bună soluţie. Mai ales că dl Johannis nu era pe aceeaşi lungime de undă cu ideea premierului, afirmând că nu vede ca „o chestiune chiar vitală” trecerea S.T.S. la M.A.I. Iar liderul deputaţilor liberali, George Scutaru, declara şi el că parlamentarii P.N.L. se vor abţine de la vot.

Aşa se face că, acum, plenul Camerei Deputaţilor a anunţat, la începutul acestei săptămâni, că amână, la propunerea P.S.D. care a acţionat, zice, la propunerea reprezentanţilor minorităţilor, dezbaterea proiectului privind S.T.S. Şi asta pentru că social-democraţii s-au răzgândit: vor acest serviciu sub control parlamentar, în subordinea Internelor urmând să treacă doar Serviciul 112.  

Nu este, însă, furnizat nici motivul solid argumentat care să justifice această mişcare, cu câteva luni înainte de alegeri. Şi asta pentru că, şi în momentul de faţă, potrivit legii de funcţionare, 92/1996, S.T.S. este controlat de Parlament, prin comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională. Dar, e adevărat, este organizat şi coordonat de C.S.A.T. care şi numeşte, la propunerea preşedintelui său, funcţie ocupată de şeful statului, conducerea acestui serviciu. Aici e de fapt problema. Momentan, parlamentarii social-democraţi care au venit cu ideea nu au anunţat cine şi cum va numi conducerea serviciului. Dar mai e timp. Caracterul de urgenţă al legii a dispărut, iată. Mai e timp, deci, să se găsească o soluţie, o cârpeală legislativă, până se trece hopul. Adică, alegerile. S.T.S. e o miză importantă: nu numai că este instituţia care coordonează transmiterea datelor din secţiile de vot către B.E.C, dar are toate bazele de date ale Ministerului Sănătăţii şi ale Ministerului Muncii.

Prin urmare, e întâmplătoare răzgândirea social-democraţilor? Înclin să spun „nu”.