Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în ultima perioadă au crescut semnificativ exporturile de produse alimentare ale României, o mare parte din aceste exporturi fiind cereale.  Creşterea exportului este generată de surplusul de producţie care, în Timiş cel puţin, nu a dus la ieftiniri ale produselor alimentare finale.

Exporturi în creştere

Balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a înregistrat, în primele două luni ale acestui an, un excedent de 104,2 milioane de euro, comparativ cu un deficit de 169,2 milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2013, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În această perioadă, România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 814,2 milioane de euro, în creştere cu 54,3% (286,6 milioane de euro) faţă de aceeaşi perioadă din 2013, acestea fiind susţinute atât de livrările intracomunitare, cât şi de expedierile către ţările terţe. Importurile au totalizat, în primele două luni din acest an, 710 milioane de euro, în creştere uşoară cu 1,9% faţă de perioada ianuarie – februarie 2014. Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României.

Potrivit Ministerului Agriculturii, patru produse au contribuit la majorarea consistentă a încasărilor la export, respectiv porumbul, grâul, ţigările şi seminţele de floarea soarelui, acestea reprezentând 63% din totalul veniturilor. Raportat la primele două luni din 2013, creşteri în diferite proporţii ale volumelor exportate s-au înregistrat la majoritatea grupelor de produse agroalimentare, cu excepţia cărnii de pasăre şi a bovinelor vii, care au marcat scăderi nesubstanţiale. Reprezentanţii acestui minister mai spun că România a reuşit în 2013, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, să înregistreze un excedent de peste 300 de milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, faţă de un deficit de aproape 800 de milioane de euro în anul 2012. Anul trecut, ţara noastră a exportat produse agroalimentare în valoare totală de peste 5,098 miliarde de euro, cu 1,183 miliarde de euro mai mult faţă de anul precedent (plus 30,2%), şi a încheiat anul cu un plus de aproape 325 milioane de euro la balanţa comercială pe acest segment.

Supra-producţie fără efecte pozitive în Timiş

În Timiş, principalele produse alimentare care au luat calea exportului au fost cerealele, în condiţiile în care a existat o supra-producţie care, pentru consumatorul final, nu a avut niciun efect pozitiv – preţul produselor de panificaţie nu a scăzut, în pofida reducerii TVA-ului pe acest segment.

Mai mult, anul trecut capturile Poliţiei au confirmat că Timişul a devenit unul dintre judeţele-ţintă pentru filierele de intermediari de grâu, care tranzacţionează cantităţi uriaşe de cereale fără acte.

Şi Consiliul Concurenţei a inspectat, în 2014, sediile din vestul ţării ale mai multor companii din sectorul comercializării cerealelor, verificările vizând o posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor. Consiliul Concurenţei a mai avut un antecedent în acest sens, rămas, însă, fără urmări majore. În 2007 a început o anchetă-maraton, legată de practicile concurenţiale de pe piaţa cerealelor, anchetă care a vizat inclusiv Timişul, cu delegaţi special trimişi de la Bucureşti. Inspectorii Consiliului Concurenţei au precizat, în urma acestei anchete, că piaţa timişeană a grâului a fost vizată de existenţa unor înţelegeri antreprenoriale menite să afecteze preţurile de pe piaţa de profil, ce ar trebui să funcţioneze în mod liber, doar pe bază de cerere şi ofertă. Cu toate aceste constatări, la fel ca în cazul celor ale Curţii de Conturi, măsurile concrete de sancţionare şi de reglementare a pieţei au lipsit.

Anul trecut, şi în urma acestor înţelegeri anticoncurenţiale, marele paradox a fost că producătorii agricoli au câştigat mai puţin ca în 2012, când producţia de grâu a fost mult mai slabă. În aceste condiţii, exportul pare o variantă mai bună decât rămânerea cerealelor pe piaţa internă, în “fieful” intermediarilor. “Exportul este necesar şi este o variantă bună, în condiţiile în care a existat o supra-producţie de cereale. Mai ales că la grâu, de exemplu, există un surplus de 50% faţă de necesarul de consum din ţară”, spune prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.