Situația trecerilor ilegale de frontieră, în România, în care au fost implicați imigranţi străini arată că, în ultimii cinci ani, un vârf a fost înregistrat în 2012. Anul trecut s-a înregistrat o medie de cinci pe zi, iar anul acesta, în primele şapte luni, a fost şi mai mică.

La lansarea forţei operaţionale unite, JOT Mare – al cărei scop îl reprezintă lupta cu grupurile de crimă organizată care facilitează transportul migranţilor peste Mediterană către UE –, în primăvara acestui an, Europol anunţa că România se află pe rutele migraţiei ilegale.

Autorităţile Române declară că, în ciuda acestui fapt, România nu resimte o presiune migraţionistă crescută ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest. “Atât din punct de vedere al încercărilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cât şi din punct de vedere al numărului solicitărilor de azil, situaţia înregistrată în prezent se menţine la parametrii anului trecut, nefiind semnalate creşteri semnificative ale acestor indicatori”, afirma, zilele trecute, ministrul Administraţiei şi Internelor, chestorul Gabriel Oprea.

În primele șapte luni ale acestui an, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depistat 963 de transfugi străini: 499, în timp ce încercau să intre în țară, și 464, pe sensul de ieșire, informează Inspectoratul General al Poliției de Frontieră într-un răspuns oferit TIMPOLIS, la o cerere de informații pen tema fenomenului imigraţiei ilegale.

Situația trecerilor ilegale de frontieră în care au fost implicați cetățeni străini arată că, în ultimii cinci ani, un vârf a fost înregistrat în 2012:

În anul 2010, numărul cetățenilor străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în sau din România a fost de 1.471, din care 453, pe sensul de intrare și 1.018, pe sensul de ieșire.

În 2011 numărul acestora a crescut la 2.524 (1.437 la intrare și 1.087, la ieșire).

În 2012 s-a înregistrat aproape o dublare a numărului lor: 4.649 de cetățeni străini au încercat să forțeze frontiera, 2.199, la intrarea în România și 2.450, la ieșirea din țară.

În 2013, numărul acestora a scăzut foarte mult, la 1.279 (623 fiind prinşi la intrarea în ţară și 656, la ieșire).

Anul trecut a crescut din nou, dar ușor, ajungând la 1.817 (909, pe sensul de intrare și 908, pe sensul de ieșire).

Poliția de Frontieră nu a oferit, însă, o situație defalcată pe zone, așa cum solicitasem, pentru a afla care sunt zonele de frontieră mai vulnerabile din acest punct de vedere.

Reprezentanții IGPF mai spun că majoritatea celor prinşi înb ultimii cinci ani au încercat să forțeze frontiera verde sau pe cea maritimă, dar au fost și multe cazuri în care imigranţii au fost descoperiți ascunși în mașini sau au încercat să treacă granița făcând uz de acte false ori falsificate. Cei mai mulți dintre ei au provenit din Siria și Irak, urmați de cei din Iran, Afganistan, Algeria, Maroc, Tunisia și Pakistan.

„Din analiza cazurilor înregistrate s-a constatat că cetățenii străini depistați în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera erau organizați în grupuri mici, fiind sprijinți în activitatea infracțională de traficanți sau facilitatori, care au diverse roluri în grupul infracțional: racolatori, transportatori, gazde, călăuze”, mai spun oficialii Poliției de Frontieră.

În toate aceste cazuri au fost întocmite dosare penale pentru trecere ilegală a frontierei de stat, iar călăuzelor, pentru trafic de migranți. Cei care au încercat să intre ilegal în România au fost predați, pentru continuarea cercetărilor, autoritățillor statelor vecine, dinspre care au venit în România.

România securizează 2.070 de kilometri la frontiera externă a Uniunii Europene, dintre care peste un sfert, adică 546 de kilometri, la graniţa cu Serbia. Pe această zonă de frontieră, a anunţat, zilele trecute, chestorul Gabriel Oprea, vor fi intensificaze măsurile de securitate prin acţiuni comune, în sistem integrat, potrivit atribuţiunilor tuturor instituţiilor abilitate din domeniul securităţii naţionale.