Periodic, asupra României revin suspiciuni cu privire la prezumtive centre de detenţie sau transporturi neautorizate de prizonieri. O nouă anchetă în acest sens ar putea fi generată în perioada următoare în urma unor plângeri făcute la CEDO de foşti deţinuţi care susţin că au fost întemniţaţi sau transportaţi ilegal pe teritoriul României. O anchetă derulată în urmă cu câţiva ani, care a inclus şi vestul ţării nu a confirmat nicio suspiciune de acest fel.

Acuzaţii din partea unui terorist

Despre existenţa unor posibile centre de detenţie CIA şi transporturi secrete de prizonieri pe teritoriul României se vorbeşte de mulţi ani, subiectul fiind readus constant în discuţie pe diverse canale. Ultima reactivare a acestor suspiciuni a avut loc recent, odată cu demersurile făcute de către o serie de foşti deţinuţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aceştia susţinând că ar fi fost închişi în astfel de centre, pe teritoriul României.

De exemplu, la sfârşitul lunii iunie, CEDO va analiza o plângere depusă de teroristul Rahim Muhammad Al Nashiri care precizează că ar fi fost torturat în închisori secrete din România. Dosarul va fi luat în discuţie pe 29 iunie, când va avea loc o audiere publică în dosarul deschis ca urmare a unei plângeri depuse în 2012 de Al Nashiri. Plângerea face referire la rele tratamente aplicate acestui deţinut şi la tortură. Al Nashiri susţine că a fost închis pe teritoriul României într-o locaţie secretă a CIA, unde ar fi rămas până în 2006 când a fost transferat în închisoarea de la Guantanamo, din Cuba. Rămâne de văzut dacă respectivul proces va genera şi o nouă anchetă pe această temă făcută în România.

Lămuriri oficiale ignorate

Primele acuzaţii legate de zborurile şi centrele secrete ale CIA din România au fost aduse în discuţie în 2007, cu ocazia unui raport prezentat în Parlamentul European, conform căruia peste 1.000 de zboruri au fost operate de CIA în spaţiul aerian european, între 2001 şi 2005. Acest raport, semnat de raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Dick Marty, menţiona existenţa unor centre secrete de detenţie ale CIA în Europa de Est şi vorbea şi despre transferuri ilegale de prizonieri pe rute aeriene ce includeau şi vestul României.

Raportul pomenea şi Timişoara. Se vorbea despre rute de transport aerian „care par să fie conectate cu transferurile ilegale de prizonieri”. Un astfel de zbor avea următorul traseu: Cairo – Aman – Islamabad – Rabat – Kabul – Guantanamo Bay -Timişoara – Alger – Bagdad – Szymany (o localitate din Polonia), Timişoara fiind menţionată ca punct de tranzit.

Senatul a format încă de atunci o Comisie specială pentru investigarea acestor afirmaţii. După aproape jumătate de an, Comisia a prezentat pentru aprobare raportul care a investigat afirmaţiile din documentele publicate de Dick Marty. Concluzia a fost că afirmaţiile nu pot fi dovedite, neexistând probe concrete care să sprijine acuzaţiile. În plus, în urma unei investigaţii bazate pe fotografii din satelit, pe probe audio şi video, pe documente ale Autorităţii Aeronautice Române, Comisia de Anchetă a precizat: “În privinţa zonei Timişoara – Giarmata, aici nu există în zona menţionată în raportul Marty nicio facilitate construită în acea perioadă. În plus, niciunul dintre zborurile considerate suspecte de către Comisia Marty, organizaţii neguvernamentale sau mass-media, nu a aterizat la Timişoara sau Giarmata”.  

„Din informaţiile prezentate, nu reieşea că în România ar fi existat centre de detenţie sau transporturi ilegale de prizonieri. Este la fel de adevărat că astfel de lucruri nu pot fi clarificate pe deplin – pot apărea informaţii noi şi acum, şi peste 100 de ani. Dar dacă ar fi fost situaţia unei escale, a unei staţionări de o zi sau două într-un centru din România a unor astfel de prizonieri, nu cred că se poate vorbi despre centre de detenţie propriu-zise în România”, ne-a declarat deputatul timişean Niculae Mircovici, membru în Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor în perioada prezentării acestor rapoarte.

În opinia sa, astfel de subiecte nu ar trebui incluse pe agenda publică. „Cetăţeanul nu câştigă nimic din astfel de dezbateri. Din contra, se crează o situaţie defavorabilă statului român. Sunt atâtea lucruri care ne afectează direct şi ar trebui discutate de la cazul Colectiv până la programe de finanţare cu probleme sau aranjamente politice. Subiectul acesta este unul foarte sensibil, cu implicaţii în sfera terorismului, şi am putea ajunge să fim ţapi ispăşitori fără să avem vreo vină. De ce apare constant aceste subiect, punându-se accent doar pe două ţări – România şi Polonia? Nu cumva există nişte interese politice ale unor sfere de influenţă?”, spune Niculae Mircovici.