Inechitatea dintre Europa bogată şi cea săracă, pe linia serviciilor de sănătate, este în creştere. Anul acesta, România se află pe locul 33 în ceea ce priveşte indicele de consum european pentru serviciile de sănătate, cu un punctaj de 478 puncte din maximum 1.000.

Impactul crizei, resimţit şi în sistemul medical

Pentru prima dată din 2005, când au început măsurătorile, Indicele de consum european pentru serviciile de sănătate (EHCI) poate detecta o dife­renţă în ceea ce priveşte servi­ciile de sănătate între părţile bogate şi puternice financiar ale Euro­pei şi părţile mai puţin bogate, lovite de criză, declară reprezentanţi ai Medlife, într-un articol postat pe pagina clinicii. În 2013, abia dacă mai există vreo ţară cu venit mediu în jumătatea de sus a Indicelui. Rezultatele unor tratamente, cum ar fi cele pri­vind cancerul şi supravieţuirea bebeluşilor, continuă să se îm­bunătăţească în toată Euro­pa.

Criza loveşte, însă, părţile mai sărace ale Europei, cu con­secinţe în ceea ce priveşte pla­ta privată, aşteptarea pentru tratament şi accesul la medi­ca­mente. Totuşi, asistenţa me­dicală europeană continuă să se îmbunătăţească, în ciuda crizei.

Recomandările EHCI pentru îmbunătăţire

Anul acesta, România se află pe locul 33 în ceea ce pri­veş­te indicele de consum euro­pean pentru serviciile de sănă­tate, cu un punctaj de 478 punc­te din maximum 1.000. În 2012 s-a clasat pe locul 32, cu 489 puncte. Doar Serbia stă mai prost decat România anul aces­ta. Olanda rămâne în top, obţi­nând 870 puncte din maxim 1.000. Ea este urmată de Elve­ţia, Islanda, Danemarca şi Norvegia.

Aceasta face ca interpre­tarea clasificării EHCI, care reprezintă Indicele de consum european pentru serviciile de sănătate, să fie destul de com­pli­cată, explică dr. Arne Bjorn­berg, preşedinte HCP şi şeful cercetării, citată în acelaşi arti­col publicat pe pagina Medlife. Aceasta mai spune că serviciile de sănătate din România reflec­tă situaţia generală sumbră de zi cu zi. Totuşi, echitatea la ni­velul de bază pare să nu scadă, deşi mita pentru doctori con­sti­tuie un tipar consacrat. Pa­cien­ţii români pot profita de reţe­te­le electronice şi de informaţiile de pe internet în ceea ce pri­veş­te produsele farmaceutice, deşi transparenţa ar putea dez­vălui mai degrabă lipsa de me­di­­camente disponibile. Când Ro­mânia, alături de Bulgaria şi Serbia, este pe roşu la toţi indi­catorii privind rezultatele, si­tuaţia este alarmantă, declară reprezentanţii Medlife. Pe ter­men scurt, în centrul atenţiei trebuie să fie menţinerea func­ţiilor de bază, cum ar fi morta­litatea infantilă scăzută.

Dar nici măcar aceste cali­­tăţi nu par să fie sigure în Ro­mâ­nia de astăzi. La informarea şi drepturile pacienţilor stăm mai bine decat Serbia şi am ob­ţinut acelaşi scor ca Spa­nia, 92. La accesibilitate, la timpii de aşteptare pentru tratament, este acelalşi scor cu cel înre­gistrat de Anglia, Norvegia Mal­ta şi Polonia. Dar la re­zul­tatele tratamentelor suntem pe ultimul loc, alături de Serbia. Toţi indicatorii sunt pe roşu, inclusiv cei privind mortalitate infantilă, ratele de avort, anii de viaţă pierduţi, a căror pier­de­re putea fi prevenită, de­pre­sia ori infecţiile cu stafilococi metici­lino-rezistenţi.

La gama de servicii medi­cale oferite suntem pe ultimul loc, cu un scor de 63, printre in­dicatori numărându-se trans­plantul de rinichi la un milion de locuitori, includerea servi­ciilor de stomatologie în pache­tul de bază, plăţile informale către doctori, îngrijirea bătrâ­nilor şi operaţiile de cezariană.

În ceea ce priveşte pre­ven­ţia, nu avem probleme cu vac­cinarea anti HPV şi nici cu con­sumul de zahăr, dar suntem pe roşu la vaccinarea copiilor, la problemele ce ţin de tensiune arterială, de consum de alcool şi de lipsă de activitate fizică.

În domeniul farmaceutic, România este pe roşu la majo­ritatea indicatorilor, incluzând accesul la medicamente noi, medicamente pentru artrită, pentru schizofrenie şi la trata­mentele noi pentru cancer.

Sistemele de sănătate bazate pe asigurări sunt superioare?

Sistemele de sănătate fi­nanţate de asigurări („siste­me­le Bismarck“) par din ce în ce mai bune faţă de sistemele ba­zate pe taxe („Beveridge“), relevă indicele de consum european pentru servicii de sănătate EHCI. Există sisteme de sănă­tate reuşite finanţate din taxe, dar mai ales în ţările mici şi bogate, cum ar fi Dane­marca, Islanda şi Norvegia. Majorita­tea ţărilor cu sisteme de sănă­tate cu performanţe superioa­re, cum ar fi Olanda, Elveţia, Belgia, Germania şi Franţa, se bazează pe asigurări.