O creștere cu trei procente a promovabilității, dar și o rată îngrijorător de mare de neprezentare la examene – acestea au fost două dintre concluziile desprinse în urma anunțării rezultatelor obținute de elevi la prima sesiune a examenului de bacalaureat de anul acesta. Am încercat să aflăm dacă procentul de aproximativ 59% promovabilitate anunțat de Ministerul Educației reprezintă dovada unui eșec al politicilor publice din Educație sau trebuie privit doar ca o radiografie extrem de lucidă a unei stări de fapt, reflectând nivelul de pregătire al absolvenților de liceu din România.

Cea mai mică rată de participare din ultimii zece ani

Potrivit Ministerului Educației Naționale, la prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an, desfășurată în perioada 10 iunie – 4 iulie, numărul elevilor înscriși la examen a fost de 161.682, înregistrând o scădere față de 187.898, în 2013 – atunci când, potrivit statisticilor MEN, s-a înregistrat cel mai mic număr de elevi absolvenți de clasa a XII-a care s-au înscris pe liste pentru susținerea examenului de bacalaureat din ultimii nouă ani. Din totalul celor 161.682 de candidați, 129.841 au fost absolvenți ai promoției 2013 – 2014, în vreme ce 31.864 au fost absolvenți din promoțiile anterioare. Numărul elevilor eliminați pentru tentative de fraudare sau pentru fraude a fost de 273.

În Timiş, numărul total de absolvenți care s-au înscris pentru susținerea examenului de bacalaureat în sesiunea iunie – iulie 2014 a fost de 4.933, față de 5.917 înscriși anul trecut. S-au prezentat la examen 4.473, față de 5.206, în 2013. Numărul celor care nu s-au prezentat la examen (460) a fost anul acesta în scădere cu 251 față de absolvenții care nu s-au prezentat în 2013 (711). Potrivit ISJ Timiș, numărul elevilor eliminați de la examen anul acesta pentru fraude sau pentru tentative de fraudare a fost de zece (şapte elevi aparținând promoției curente, iar trei elevi aparținând promoțiilor anterioare), iar numărul celor respinși la examen a fost de 1.954, dintre care 1.371 au aparținut promoției curente, iar 583 promoțiiilor anterioare.

Rezultatele, în urma contestaţiilor, se afişează în 10 iulie.

Președinte Edu-Cer: „Fuga de școală reprezintă o problemă majoră”

Rezultatele primei sesiuni a examenului de bacalaureat din acest an sunt prezentate de către o parte dintre responsabilii din educație drept o cronică a unui eșec anticipat, cauzat de neajunsurile majore ale politicilor educaționale din ultimii 20 de ani. De către alții, drept constatarea unei stări de fapt venită să se plieze pe o realitate potrivit căreia nu toți tinerii sunt îndeajuns de bine pregătiți și de stăpâni pe cunoștințe încât să poată trece de probele examenului de maturitate.

L-am întrebat pe președintele Asociației Asociației Profesionale pentru Educație și Cercetare Edu-Cer, profesorul Ștefan Vlaston, cum ar trebui evaluate aceste rezultate și care sunt implicațiile lor. Ștefan Vlaston apreciază că acestea reflectă „un eșec major”, probat de piața muncii, despre care a declarat că dovedește că este „un reglator de ultimă instanță” al carențelor sistemului. Potrivit opiniei sale, o analiză obiectivă a situației rezultatelor ar putea fi sintetizată prin concluzia, extrem de îngrijorătoare, potrivit căreia „350.000 de absolvenți au urmat liceul degeaba”, întrucât nu s-au prezentat sau nu au luat examenul de bacalaureat. „În anul 2014, s-au înscris pentru a susține examenul de bacalaureat doar 130.000 de elevi din promoția curentă, din totalul celor 180.000 câți au figurat în evidențele Ministerului Educației Naționale. Iar o cifră exactă a elevilor existenţi în clasele a XII/XIII nu se cunoaşte”, consemnează prof. Vlaston, într-o postare pe blogul propriu, și aceasta pentru că „Ministerul Educaţiei se fereşte ca dracu de tămâie să dea astfel de cifre, pentru a nu se putea calcula procentul celor care renunţă din start la înscrierea la bacalaureat. Și nici rezultatele examenului pe 2013 nu mai pot fi consultate pe site-ul Ministerului”.

Procentul mare al elevilor care nu s-au prezentat la examen este pus de Ștefan Vlaston pe seama faptului că elevii nu se mai prezintă anticipând că nu sunt îndeajuns de bine pregătiți pentru a susține examenul de bacalaureat, mai ales în condițiile în care acesta este supravegheat video, ceea ce diminuează posibilităţile de fraudare. „O parte dintre elevi nu s-au simţit stăpâni pe materia învăţată și nici nu s-au mai înscris la examen, ştiind că şi fraudarea, şi copierea sunt mult mai dificile. Cine plătește însă eforturile legate de susținerea în școală a acestor copii care nu au luat bacalaureatul?”, întreabă profesorul Ștefan Vlaston. Acesta apreciază că semnalele primite de aceștia de pe piața muncii sunt descurajatoare: „Şcoala pregătește în prezent absolvenți care deprind un anumit nivel de cultură generală, dar care nu au niciun fel de pregătire practică” menită să le faciliteze obținerea unui loc de muncă. Iar acest lucru este valabil inclusiv în cazul elevilor-absolvenți pe filieră tehnologică, posesori ai unor certificate care le atestă competențele profesionale, dar care, în realitate, nu sunt îndeajuns de bine pregătiți încât să poată satisface exigențele unui angajator, întrucât „angajatorii se uită la ceea ce absolvenții știu să facă, nu la diplome”.

Fuga de școală, mai spune Ştefan Vlaston, reprezintă, în acest moment, o problemă majoră. El apreciază că această problemă și identificarea unor posibilități de soluționare ar trebui să îi îngrijoreze pe toți decidenții din sistemul de învățământ, întrucât, în alt chip, „profesorii își vor pierde job-ul, iar facultățile riscă să se depopuleze”. Și, mai relevă Ștefan Vlaston, „din cei aproape 90.000 de absolvenți de bacalaureat promovați, între 5.000 și 10.000 vor opta pentru studii universitare în afara granițelor țării, iar alți 20.000 – 30.000 nu vor mai urma cursurile unor facultăți, din motive financiare sau din dorința de a-și câștiga singuri existența cât mai repede. Iar de plecat, e limpede, pleacă elitele.”

„Se dovedește că nici statul, nici sindicatele nu pot aduce cu forța elevii la școală sau la facultate”

Posibilele soluții pentru rezolvarea acestei situații de colaps, care reflectă, potrivit aprecierii prof. Ștefan Vlaston, nu doar un eșec al politicilor publice din Educație, ci și prețul plătit pentru inadecvarea curriculum-ului școlar la exigențele pieței de muncă, ar putea fi reprezentate de „instituirea unui curriculum național nou, direct legat de cerințele pieței muncii și nu de visele de boierie ale unora, inclusiv ale sindicaliștilor din educație”, pentru că, apreciază el, se dovedește că nici statul, nici sindicatele nu pot aduce cu forța elevii la școală sau la facultate.

Tot soluții ar putea fi și introducerea unor trasee educaționale care să le acorde elevilor posibilitatea să opteze pentru școli profesionale, astfel încât tinerii să poată alege forma de educație care se potrivește cel mai bine naturii fiecăruia, întrucât „nu toți tinerii sunt la fel și nici nu trebuie să fie așa, unii dintre ei au o inteligență aplicativ-practică, alții o inteligență emoțională sau creativă”.

„Experiența dovedește că nu avem ce să facem cu o țară formată doar din oameni culți, dar care sunt șomeri”, mai spune prof. Vlaston, care opinează că o parte din problemele de acum se leagă și de o serie de prejudecăți de-ale părinților, care și-au dorit ca tinerii să urmeze obligatoriu forme de învățământ liceal sau universitar: „Copilul să se facă boier, că destul am tras eu la șaibă, au considerat unii părinți. Chiar dacă piața muncii dovedește clar că nu avem nevoie numai de boieri”.

Dorința părinților s-a pliat și pe o nevoie susținută de sindicaliștii din educație, care au apreciat că, pentru ca profesorii să nu își piardă slujbele, este nevoie ca un număr foarte mare de tineri să fie încurajați să urmeze forme de învățământ superior de stat sau privat. Or, actuala situație, concretizată prin fuga elevilor de școală și prin neprezentarea acestora la examenul de bacalaureat sau la evaluările naționale de la final de ciclu gimnazial, relevă clar că se va ajunge, dacă politicile educaționale nu vor fi reconsiderate, tocmai la pierderea locurilor de muncă ale multor profesori.

Alternativa pentru această situație ar putea-o constitui, potrivit opiniei prof. Ștefan Vlaston, salarizarea profesorilor în acord cu performanțele profesionale obținute, dar și introducerea unor grile de evaluare a progresului școlar care să nu presupună intervenția subiectivă a cadrelor didactice, după modele similare cu evaluarea testelor grilă utilizate la admiterea la unele facultăți. „Calculatorul să stabilească nivelul școlar al elevilor, la finalul unor etape”, opinează prof. Ștefan Vlaston. În plus, s-ar mai putea dovedi utilă „impunerea susținerii unui examen de admitere la liceu, la care media de admitere să fie de minimum 5”, astfel încât elevii care nu sunt pregătiți pentru a urma cursurile liceale să poată opta pentru forme alternative de școlarizare, în învățământul profesional.

Rectorul Universităţii de Vest: „Un eșec anunțat de politicile educaționale din ultimii 20 de ani”

Și rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, a apreciat, într-un punct de vedere formulat imediat după anunțarea rezultatelor primei sesiuni a bacalaureatului, că acestea reprezintă, în fapt, „un eșec anunțat de politicile educaționale din ultimii 20 de ani”.

„Din rezultatele prezentate de către Ministerul Educației aflăm că, la nivel național, au promovat bacalaureatul cu 3% mai mulți absolvenți decât în 2013. Însă nu putem privi aceste date fără să nu luăm în calcul că aproximativ un sfert dintre elevii claselor a XII-a nu s-au înscris anul acesta la examenul de bacalaureat”, atenționează Marilen Pirtea, care relevă faptul că 44.000 de elevi, adică un număr dublu față de cel înregistrat în 2013, nici măcar nu au dat testul maturității.

În asemenea condiții, spun el, nu consideră că această creștere în procentaj este un moment de bucurie, ci că avem de a face cu o serie de calcule reci care nu arată niciun progres în această privință. Din totalul celor neprezentați, 2.000 de elevi sunt din Timiș.

Rectorul UVT apreciază că o posibilă soluție de recuperare a celor care nici măcar nu se prezintă la examen și de salvare, astfel, a unei generații care, în alt chip, „riscă să rămână mereu în eșalonul doi al Uniunii Europene”, ar putea fi reprezentată de introducerea bacalaureatului profesional și a celui vocațional. „Astfel, nu i-am pierde pe cei care nu se prezintă la examen, nu doresc să urmeze o facultate sau nu fac față rigorilor examenului actual, dezvoltând, de asemenea, învățământul postliceal profesional de meserii”, își argumentează prof.univ. Pirtea opinia, adăugând că „în susținerea acestui punct de vedere sunt și datele conform cărora România este sub media UE la numărul de absolvenți per 1000 de locuitori în cazul învățământului terțiar, țara noastră fiind trasă în jos de lipsa învățământului postliceal, nu a numărului de studenți”.

În ce privește identificarea posibilelor cauze care au condus la actuala criză din Educație, rectorul UVT indică drept responsabili pe „decidenții din domeniu”, despre care apreciază că „sunt mulți” și mai spune că de vină sunt și  „schimbările din domeniu”, referitor la care precizează că sunt „și mai multe”: „Decidenții despre care vorbeam mai sus trebuie să conștientizeze că sistemul de învățământ este un bun al fiecăruia dintre noi și că au o responsabilitate față de fiecare cetățean în parte. Prin eforturi comune, doar în interesul copiilor noștri, putem atinge un nivel la care zeci de mii de tineri, în fiecare an, să nu mai afle că nu au învățat în 4 ani de liceu nici cât pentru un examen”.

Potrivit opiniilor exprimate de rectorul UVT, soluția pentru corijarea actualei stări de fapt ar reprezenta-o efortul comun pe care ar trebui să și-l  asume reprezentanții din învățământul preuniversitar și universitar.