Peste 800 locuri de muncă, scoase la bătaie de A.J.O.F.M. Timiş

Majoritatea covărşirtoare a ofertelor se adresează persoanelor cu studii medii

Timişoara şi Lugojul au găzduit, la finalul săptămânii trecute, bursa locurilor de muncă organizată de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş. Au fost puse la bătaie puţin peste 800 de locuri de muncă, dintre care, 700 pentru persoanele cu studii medii, iar restul pentru cei cu studii universitare.

 

Cele mai multe locuri de muncă, pentru studii medii

bursa locurilor de muncaAgenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş a organizat. La finalul săptămânii trecute, bursa locurilor de muncă. Parterul clădirii în care funcţionează Casa Tineretului din Timişoara a fost locul în care au ajuns faţă în faţă angajatori şi persoane doritoare de un loc de muncă, circa 1.200 de participanţi din rândul celor care căutau un loc de muncă. Deşi a fost un târg dedicat proaspeţilor absolvenţi – având în vedere că prima întrebare pe care ţi-o adresau reprezentanţii A.J.O.F.M. Timiş, imediat ce treceai pragul clădirii era „sunteţi proaspăt absolvent? – pe la standurile companiilor prezente puteai observa şi foarte multe persoane trecute de prima tinereţe.

Potrivit Ioanei Grigorie, director executiv al A.J.O.F.M. Timiş, la această ediţie a bursei locurilor de muncă, care s-a desfăşurat simultan la Timişoara şi Lugoj, au răspuns prezent 53 de angajatori, dintre care 42 în Timişoara şi 11 în Logoj, din mai multe domeniile de activitate –industria automotive, confecţii, comerţ, telecomunicaţii şi construcţii.

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă disponibile, acesta a fost de ordinul sutelor, în cele două oraşe fiind disponibile 805 joburi, dintre care 105 pentru persoanele cu studii superioare, iar restul de 700 pentru absolvenţii de studii medii. Astfel că pentru persoanele cu studii medii gama locurilor de muncă a fost destul de însemnată, companiile timişene având cele mai multe posturi de operatori linie producţie, confecţioner îmbrăcăminte, lăcătuş montator, lucărtor comercial, muncitori necalificaţi sau operator call-center.

Din cele o sută de posturi disponibile pentru persoanele cu studii superioare, cele mai multe locuri de muncă au fost cele de consilieri financiari, ingineri mecanici, specialişti în domeniul calităţii, ingineri electronişti, progamatori sau ingineri de sistem în software.

Deţinuţii timişoreni, veniţi să-şi prezinte oferta de lucru

La bursa locurilor de muncă a luat parte şi un grup de 20 de deţinuţi încarceraţi la Penitenciarul Timişoara, care au venit să-şi prezinte oferta de prestări servicii. Aflaţi în sistem de detenţie semi-deschis, şi cu şase luni înainte de eliberare, cei prezenţi au obţinut în perioada de carceră o calificare, astfel încât le-ar fi de bun augur obţinerea unui loc de muncă, mai ales că, dacă lucrează beneficiază şi de o diminuare a pedepsei. Adina Busuioc, ofiţer asistent social în cadrul Penitenciarului Timişoara, ne-a declarat că sunt o serie de deinuţi specializaţi în construcţii, în amenajare spaţii verzi. „Au participat şi la programe de calificare profesională. Scopul participării noastre la bursa locurilor de muncă este să îi sprijinim pe ei să-şi găsească un eventual angajator. Iar pe de altă parte, firmele să ştie că au posibilitatea de a angaja deţinuţi pe perioada în care ei sunt în detenţie”, a explicat Adian Busuioc, subliniind că au fost multe situaţii în care unii deţinuţi au lucrat la o firmă, iar când s-au eliberat patronul le-a prelungit angajarea deoarece ş-au dovedit competenţi în breasla lor. 

Însă nu toţi deţinuţii care au participat la târgul de joburi erau interesaţi să obţină un loc de muncă. De exemplu, Cătălin nu a venit în mod special să se angajeze, ci să susţină această campanie pentru persoanele private de libertate: „Nu sunt interesat de un loc de muncă pentru că mai am câteva luni de detenţie şi voi pleca din România. Trăiesc în străinătate, am propria mea firmă”.

Francisc Halasz: „Elevii nu se gândesc la o meserie atunci când aleg un liceu”

În cadrul târgului a fost organizată şi o conferinţa de presă la care au participat şi reprezentanţii autorităţilor locale, printre care Ioana Grigorie, director executiv A.J.O.F.M. Timiş, Liliana Oneţ, subprefect de Timiş, Halasz Francisc, inspector şcolar general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş , dar şi Ben-Oni Ardelean, senator P.N.L.de Timiş.

Halasz Francisc a declarat că, pe sectorul locurilor de muncă, este foarte importantă colaborarea dintre instituţiile de învăţământ şi agenţiile de ocupare a forţei de muncă, acesta subliniind că planurile de şcolarizare elaborate de I.S.J.Timiş sunt întotdeauna fundamentate pe un raport venit din partea A.J.O.F.M. Timiş, şi care se referă la direcţia spre care se îndreaptă piaţa muncii. Pe de altă parte, consideră că părinţii au un rol foarte important asupra modului în care copilul îşi pregăteşte viitoarea carieră. Mai exact, mulţi părinţi îşi văd odraslele ca fiind „cele mai deştepte, cele mai inteligente, îndreptându-le spre domenii de studiu, despre care, mai târziu, află că nu sunt potrivite: „Pentru majoritatea, ca să ajungi un om realizat înseamnă să faci un liceu teoretic, după care o facultate. Şi la sfârşit stai cu o diplomă pe care nu ai cum să o foloseşti, ajungi şomer sau să lucrezi într-un domeniu unde nu eşti pregătit profesional. Toţi părinţii cred că odrasla lor este cea mai deşteaptă, cea mai inteligentă, iar în realitate nu este tocmai aşa”.
Oficialul I.S.J. Timiş mai spune că trebuie să duci o muncă de lămurire asiduă şi să-i convingi pe elevi să se gândească la o meserie: „De exemplu, când părinţii şi elevii aleg un liceu, îl preferă doar pe acela care se află în centrul oraşului sau pe unul care este prestigios. Nu se gândesc la urmarea unei meserii”.

Totuşi, Francisc Halasz afirmă că procentul celor care aleg să urmeze o facultate „doar de dragul de a o face” a scăzut în ultimii ani de la 90 la sută la 60 de procente, iar momentul care „le-a deschis ochii elevilor” a fost examenul de bacalaureat din ultimii ani. Acesta a mai precizat că la nivelul şcolilor din Timiş există 44 de psihologi care, printre altele, ar trebui să-i consilieze pe elevi şi în ceea ce priveşte cariera profesională.

Cei mai mulţi şomeri din Timiş au între 40 şi 49 de ani

Potrivit statisticilor A.J.O.F.M. Timiş, la sfârşitul lunii august, în judeţ, rata şomajului era de 1,73 la sută, asta însemnând aproape 6.000 de persoane care nu aveau un loc de muncă. Dintre acestea, 3.400 sunt beneficiare de indemnizaţii de şomaj, iar 2.300 sunt şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte sotuaţia somerilor înregistraţi pe unităţile locale de ocupare a forţei de muncă, cei mai mulţi – 3.260 – sunt în Timişoara, iar celelalte oraşe din judeţ cum ar fi Lugojul, Sânnicolaul Mare, Făgetul şi Deta au înregistraţi aproximativ 500 de şomeri.

Dacă analizăm rata şomajului pe categorii de vârstă, putem observa că cele mai multe persoane care nu au un loc de muncă sunt cei cu vârsta între 40 şi 49 de ani, în număr de aproape 1.500. De asemenea, situaţia nu e prea roz nici pentru cetăţenii care între 30 şi 40 de ani, la această grupă de vârstă fiind înregistraţi 1.200 de şomeri. La egalitate în ceea ce priveşte numărul persoanelor care nu au un loc de muncă sunt cei încadraţi sub vârsta de 25 de ani şi de peste 55 de ani, secţiune în careavem înregistraţi 900 de şomeri.

Cât priveşte situaţia şomerilor în funcţii de studiile pe care le au, observăm că puţin peste 3.000 de persoane au studii primare gimnaziale sau profesionale, alţi 1600 de şomeri au studii liceale şi postliceale, iar 970 dintre şomeri au studii universitare.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis