Într-o parte din spaţiul renovat prin fonduri europene al Bastionului Theresia, care ar fi trebuit, potrivit scopurilor proiectului de finanţare, să găzduiască îndeobşte activităţi culturale, se va putea face „cultură” cu furculiţa, cuţitul şi, eventual halba de bere.

Încă un rând de „cultură”

De ceva ani, Consiliul Judeţean Timiş se tot chinuie să găsească chiriaşi pentru spaţiile recent renovate pe fonduri europene ale Bastionului Theresia. În această ordine de idei, pentru plenul din aprilie, administraţia judeţeană le-a pregătit consilierilor un proiect denumit neutru „de aprobare a închirierii unui spaţiu din imobilul Bastionul Theresia Timişoara aflat în proprietatea Judeţului Timiş.” Oricine are curiozitatea să-l parcurgă se va convinge cam ce s-a ales de intenţiile iniţiale ale proiectului, de a închiria aceste spaţii cu precădere pentru activităţi culturale, şi ONG-uri de utilitate publică. Conform acestui proiect, ţinând cont de necesitatea valorificării spaţiilor libere din Bastionul Theresia, se propune aprobarea închirierii, prin licitaţie publică, a unui spaţiu din Corpul C – Centru cultural, cu o suprafaţă de 216,95 de metri pătraţi, unor firme cu mai multe coduri CAEN. Primul dintre ele, şi cel „mai reprezentativ” raportat la specificul spaţiului de Centrul Cultural este codul I – „hoteluri şi restaurante – restaurante şi alte activităţi de servicii, de alimentaţie”.

Este adevărat, mai sunt acceptate şi alte societăţi comerciale, care au ca specific producţia cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală”, dar şi „intermedieri financiare și de asigurări, tranzacții imobiliare, activităţi profesionale, știinţifice şi tehnice” şi „activități de servicii administrative și activități de servicii suport” sau „activități de spectacole, culturale și recreative.”

Cum însă se cunoaşte specificul unor societăţi care şi-ar permite închirierea de spaţii în Bastion, şansele cele mai mari sunt ca respectivul „Centru cultural” să fie ocupat ori de un restaurant (existând „tradiţia” funcţionării unor localuri de acest gen în Bastion, înainte de renovare), ori de un o agenţie imobiliară sau o societate de asigurări. Caz în care se poate doar presupune ce părere ar avea finanţatorii proiectului de reabilitare.

Activităţi culturale şi la discotecă

Reabilitarea fortificaţiei Bastionului a beneficiat de finanţare prin Programul Phare 2005 Dezvoltare Regională, o investiţie dată exemplu drept una dintre cele mai consistente finanţări europene derulate în Timiş, a presupus o investiţie de peste 9,7 milioane de euro. Din această sumă, cinci milioane de euro proveneau din fonduri Phare, 1,7 milioane de euro au fost alocaţi de la bugetul de stat, 2,3 milioane de euro au fost de la CJ Timiş, iar puţin peste un milion de euro au fost alocaţi din bugetul Primăriei Timişoara.

Deşi conform proiectului prin spaţiile care urmau a fi atribuite, Bastionul urma să devină centrul spaţiului socio-cultural al Timişoarei, din felul în care au evoluat ulterior lucrurile nu prea rezultă că acest obiectiv ar putea fi atins în totalitate. 

În 2013, membrii unei Comisii speciale a CJ Timiş au propus reducerea chiriilor lunare la cinci euro + TVA/ pe metru pătrat – preţul de pornire a licitaţiei pentru spaţiile de tip cafenea – şi trei euro + TVA/ pe metru pătrat, pentru spaţiile cu destinaţie culturală. CJ Timiş susţinea că această propunere de reducere a tarifelor de închiriere a survenit ca urmare a rundelor succesive de licitaţii în care au fost depuse oferte şi a cazurilor în care chiriaşii au solicitat rezilierea contractelor pe motivul cuantumului ridicat al chiriei.

După finalizarea reabilitării Bastionului, în 2011, CJ Timiş a avut dispute cu foştii proprietari de localuri şi spaţii comerciale din zonă. Aşa se face că, la finalizarea şi darea în folosinţă a spaţiilor, administraţia judeţeană a trebuit să renegocieze cu foştii chiriaşi, deşi obiectul de activitate al acestora nu mai cadra cu noile obiective stabilite în proiect. Locaţia din perimetrul Bastionului renovat, care a dus la cele mai multe discuţii, este cea în care funcţiona un club de noapte. Aici, conform proiectului aprobat pentru finanţare, ar fi trebuit să funcţioneze un centru de pregătire pentru tineret. În 2014, mai mulţi consilieri judeţeni au cerut să se specifice clar ce presupune acest centru de pregătire pentru tineret, să se explice dacă “activitatea de discotecă” intră în acest centru sau nu, pentru a nu exista discuţii la un eventual control al celor care au acordat finanţarea.