Proiectarea sau recepţia defectuoasă, cauze pentru “străzile lacustre” din Timişoara

Inundatii Pasaj Gheorghe Lazar Timisoara (o) Foto Costi DumaPloile din ultima perioadă au demonstrat că există o problemă cu capacitatea canalizării Timişoarei de a gestiona cantităţi imense de apă, iar cel mai alarmant aspect este că porţiuni inundate au fost semnalate pe unele străzi proaspăt reabilitate. Explicaţia pentru acest fenomen ar fi, în opinia unor consilieri locali, proiectarea sau recepţia defectuoasă a lucrărilor.

 

Explicaţii pentru “străzile veneţiene”

Ploile abundente care au căzut în Timişoara în ultima perioadă au arătat încă o dată că există probleme legate de canalizarea oraşului, în varianta unor precipitaţii însemnate cantitativ, dar şi că drenarea apelor pluviale nu a fost una dintre priorităţile avute în vedere de cei care au lucrat la reabilitarea unor străzi din municipiu.

Consilierul local PNL Ştefan Sandu spune că apa adunată pe străzi reabilitate recent ar putea ascunde greşeli de proiectare. “Dacă în cazul sistemului de canalizare există întotdeauna o limită a capacităţii de preluare a apelor pluviale şi există peste tot în lume blocaje, în cazul unor fenomene extreme, băltirea pe porţiuni relativ mari a suprafeţelor carosabile nu ţine doar de cantitatea de apa. O proiectare şi execuţie defectuoasă, ce ignoră importanţa drenajului apelor, au ca rezultat bălţi ce se extind până aproape de axul drumului. Ce se întâmplă când trece prin zona vreun pieton în acelaşi timp cu un şofer grăbit, sau cu cauciucuri uzate? E necesar să se dea o atenţie mai mare acestui tip de lucrări pentru ca asemenea situaţii să nu se mai întâlnească pe străzi proaspăt reabilitate”, mai spune consilierul local timişorean.

Un alt consilier local libveral, Simion Moşiu, crede că de vină pentru inundarea unor străzi proaspăt reabilitate în Timişoara este recepţia necorespunzătoare a lucrărilor: “Se ajunge în astfel de situaţii pentru că recepţiile nu se fac corect. Ar trebui să fie mai multe verificări cu privire la care Direcţia Tehnică îşi exercită atribuţiile pe acest segment. Dacă faci recepţii din birou, sau în viteză, e de aşteptat să apară surprize neplăcute.”

Primarul Nicolae Robu susţine că oriunde în lume sunt zone în care canalizarea nu face faţă în cazul unor precipitaţii abundente, cum au fost în ultimele două zile la Timişoara. Edilul susţine că nimeni nu poate fi făcut responsabil pentru inundarea unor străzi din oraş din cauza faptului că sistemul de canalizare nu a mai făcut faţă.

“Nu putem să imputăm nimănui această situaţie, ea este constituită în lungul timpului printr-o anumită dimensionare a sistemului de canalizare şi, respective, prin modul în care s-a dezvoltat oraşul. În anumite zone a fost o corelare între sistemul de canalizare, dimensionarea acestuia şi dezvoltarea urbană, în alte zone nu a existat o asemenea corelare”, a declarat Nicolae Robu, care nu a exclus însă nici variant unor greşeli  de execuţie, iar în astfel de situaţii “firmele trebuie să facă remedierile din banii proprii.”

Canalizare astupată cu gunoaie

Peste 30 de tone de deşeuri şi nisip au fost spălate doar de ploaia torenţială căzută în 26 iunie, ajungând în sistemul de canalizare al Timişoarei şi apoi la Staţia de epurare „Stan Vidrighin”.

Staţia de epurare a înregistrat aseară debite record de apă uzată. „În numai zece minute, între orele 18.35 şi 18.45, staţia a fost «luată cu asalt» de cantităţi impresionante de apă uzată, din canalizarea oraşului. Pompele au funcţionat la un debit de 24.300 de litri pe secundă, adică 87,5 milioane de litri pe oră, ceea ce înseamnă de 12 ori mai mult decât în mod obişnuit şi de două ori mai mult decât debitul Begăi”, declara Crenguţa Radosav, specialist comunicare și relații publice al Aquatim.

Aceasta afirma că, în mai multe rânduri, angajaţii staţiei au intervenit, eliberând grătarele de deşeurile voluminoase provenite din canalizare, dar că tehnologia automatizată a staţiei nu este proiectată pentru deşeuri al căror loc nu este în canalizarea oraşului.

Canalizarea Timişoarei, în lungime de peste 560 de kilometri, mai spun reprezentanţii Aquatim, funcţionează gravitaţional şi colectează apele reziduale şi cele din precipitaţii, transportându-le către staţia de epurare a apei uzate. În cazul averselor puternice, capacităţile de preluare proiectate pot fi depăşite, pentru scurt timp, iar reţeaua se poate bloca şi din cauza deşeurilor voluminoase aruncate la canal.

Print Friendly, PDF & Email