Străzile Timişoarei continuă să fie ciuruite, chiar după asfaltare, de către firme de utilităţi care fac diverse lucrări, uitând nu o dată să readucă drumul la starea la care era înaintea de spargere. Amenzile, mici, nu le descurajează.

346 de permise de spargere, 2.500 de permise de intervenţie

Ca în fiecare an, şi în 2016 în Timişoaara pare să se fi spart mai asiduu decât s-a reparat domeniul public. Conform bilanţului făcut public zilele trecute de Direcţia Tehnică a Primăriei Timişoara, anul trecut s-au dat 346 de permise de spargere şi 346 de procese-verbale de predare pentru care Primăria a încasat o sumă mai degrabă simbolică, raportată la amploarea lucrărilor aferente, 86.500 de lei.

Mai rău e că permisele de intervenţie, adică cele pentru remedierea unor presupuse avarii, şi nu o dată în contratimp cu lucrările de asfaltare, au fost de şapte ori mai multe. „Pentru remedierea avariilor apărute la reţelele tehnico-edilitare subterane (apă, canal, termoficare, gaz, electrice,etc.) Biroul Drumuri şi Poduri eliberează Permise de intervenţie. Conform acestor permise de intervenţie, regiile autonome şi societăţile comerciale care administrează reţele tehnico-edilitare amplasate pe domeniul public, au obligativitatea de a interveni pentru remedierea avariilor în maxim 48 de ore. În anul 2016 au fost întocmite 2.532 permise de intervenţie”, spun oficialii Direcţiei Tehnice. Pentru acestea, Primăria a încasat suma de 253.200 lei.

Direcţia Tehnică anunţă că „s-a urmărit modul de încadrare în graficele de execuţie a lucrărilor de construcţii executate, s-au urmărit modul de refacere a tramei stradale afectate în urma intervenţiilor la reţelele tehnico-edilitare precum şi respectarea termenului de execuţie şi verificarea aducerii domeniului public la starea iniţială.”

În raport cu aceste asigurări, numărul de sancţiuni este modest: „Pentru lucrările executate fără avizul autorităţilor locale sau pentru cele executate fără respectarea condiţiilor impuse în avize, în anul 2016 au fost aplicate 22 sancţiuni contravenţionale. Valoarea totală a sancţiunilor aplicate este de 55.000 lei.”

Modest este şi cuantumul:  aproximativ 2.000 de lei, sumă cu care firma care a spart asfaltul şi nu a readus starea domeniului public la cea iniţială scapă mai ieftin decât dacă ar fi remediat corespunzător tot ce a stricat.

Faţă de aceste sancţiuni, numărul sesizărilor este mult mai mare, Direcţia Tehnică a Primăriei menţionând că „au fost verificate şi s-a răspuns unui număr de 2.794 sesizări şi reclamaţii în domeniul drumurilor.”

Un proiect uitat

„În mod normal, trebuie să existe o conlucrare şi o informarea reciprocă, în aşa fel încât să nu se spargă o stradă proaspăt asfaltată pentru lucrări ce puteau fi făcute şi înainte. În practică, doar pe strada pe care locuiesc eu, s-a spart de cel puţin patru ori chiar după asfaltare, şi nu era vorba în niciun caz de lucrări de intervenţii, de avarii şi aşa mai departe”, spune consilierul local Ioan Szatmari.

În acest context, raportat la planul Direcţiei Tehnice de a asfalta în acest an 14 străzi care sunt în prezent pavate cu piatră cubică, mai mulţi consilieri au adus în discuţie o Hotărâre de Consiliu Local care prevede că refacerea unei străzi se realizează doar după îngroparea reţelelor de utilităţi, pentru a nu se sparge apoi asfaltul sau pavajul.