Procesul de insolvenţă prin care mai multe autorităţi locale încearcă să-şi recupereze banii datoraţi de fosta echipă Politehnica Timişoara, patronată de omul de afaceri Marian Iancu, nu dă semne că s-ar apropia de final, în ciuda strămutării la Bacău. La noua instanţă, până acum nu au avut loc decât amânări, unele din cauza unor erori.

O strămutare fără efecte notabile

Nici acum nu este clar de ce procesul în care se judecă insolvenţa fostei echipe Politehnica Timişoara, patronate de Marian Iancu, a fost strămutat de la Tribunalul Timiş la Tribunalul Bacău. Normal ar fi fost să rămână pe plan local, atâta vreme cât priveşte o cauză de interes local, majoritatea părţilor implicate în dosar sunt din Timiş şi nu se pune problema ca vreunul dintre cei din masa credală – în care sunt înscrişi şi Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoara – să fi făcut presiuni.

Procesul a început cu mai mult de trei ani la Tribunalul Timiş şi până acum nu s-a întâmplat nimic notabil, fiind vorba în general, de un lung şir de amânări, din diverse motive. La ultimul termen, care a avut loc la instanţa din Timiş, s-a dispus ca dosarul să fie înaintat Tribunalului Bacău. Unde, până în momentul de faţă, nu s-au înregistrat decât amânări, una dintre ele fiind legată de contestarea raportului de activitate al administratorului judiciar, precum şi de soluţionarea unei cereri de îndreptare eroare materială, formulată de CJ Timiş.

“După cum au evoluat până acum lucrurile în acest dosar, eu nu cred că se mai reuşi să se recupereze aproape nimic. Oricum, legea insolvenţei este făcută în aşa fel încât să apere mai degrabă debitorul. Iar cel care are şanse să se aleagă cu ceva din povestea asta este poate lichidatorul, care îşi stabileşte un onorariu pe care şi-l ia înaintea tuturor celor înscrişi la masa credală. Cred, de altfel, că nici nu se vrea să se insiste prea mult pe chestiunea la nivelul autorităţilor locale, cărora problema le afectează credibilitatea”, ne-a declarat avocatul timişorean Carmen Obârşanu, care a făcut şi plângeri la DNA legat de modul de finanţare a fostei echipe din bugetele locale.

Un proces-maraton

În acest proces de insolvenţă, masa credală, adică toţi cei care mai speră să recupereze banii datoraţi de fosta societate, este formată din peste 40 de creditori. Primii pe listă sunt Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, care speră să recupereze datoriile rămase către bugetul de stat de fosta societate, şi CJ Timiş, individual şi prin Direcţia de Prestări Servicii Timiş. Reprezentanţii Direcţiei de Prestări de Servicii din subordinea administraţiei judeţene spun că a rămas neachitată chiria pentru stadion pe o perioadă destul de lungă de timp. Deşi nu a fost iniţial înscrisă la masa credală, Primăria Timişoara a revendicat şi ea datoriile rămase neplătite de pe urma fostului club.

Cât se va mai putea obţine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenţă se poate anticipa de pe acum. La primele termene, instanţa a trebuit să ceară imperativ societăţii ajunse în insolvenţă să-şi timbreze o cerere depusă la dosar cu 120 de lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancţiunea anulării acesteia.

Pe parcursul anului trecut, procedura, în loc să se simplifice şi să se apropie de soluţionare, s-a complicat, prin contestaţiile făcute legate de masa credală. Culmea e că şi societatea în sine a contestat felul în care a fost constituită masa credală pentru propria insolvenţă, solicitându-se studiul contestaţiilor depuse de creditori la tabelul preliminar de creanţe. Printre creditori se numără inclusiv fostul finanţator Marian Iancu, aflat acum în penitenciar, şi patru societăţi din grupul de firme cu care a fost asociat.