Primăria Timişoara aprobă, şi anul acesta, prin Consiliul Local, plata cotizaţiei către Asociaţia Oraşelor Europene Eurocities. Deşi suma dată pe cotizaţii în ultimii ani este de ordinul zecilor de mii de euro, voci din Consiliul Local susţin că nu ştiu cu ce s-a ales concret Timişoara de pe urma statutului său de membru.

Încă un an, încă o cotizaţie

Ca în fiecare an, Primăria Timişoara propune Consiliului Local aprobarea plăţii de la bugetul local a cotizaţiei de 15.820 de euro, pentru statutul de membru al asociaţiei Eurocities. Dacă nu plăteşte cotizaţia până la jumătatea anului, pentru acest parteneriat, Pri­măria Timişoara trebuie să achite şi penalităţi de întârziere.

Eurocities este o organizaţie neguvernamentală europeană, cu sediul la Bruxelles, care reuneşte peste 130 de oraşe-metropolă din mai mult de 30 de state europene. Timişoara este membru al acestei organizaţii din anul 2000, plătind anual cotizaţii. Aceasta deşi până în 2008, când a existat un scandal pe această temă în Consiliul Local, nimeni nu a solicitat lista rezultatelor concrete ale acestui parteneriat contra-cost.

Anul trecut, ca argument pentru aprobarea plăţii acestei cotizaţii, a fost făcută publică şi o scrisoare a Secretariatului General al Organizaţiei Eurocities, prin care Municipalităţii i se comunica faptul că Primăriilor membre li s-au făcut o concesie prin aceea că nu s-a majorat cuantumul acestei taxe: “În condiţiile presiunii financiare cu care oraşele noastre membre se confruntă, am adoptat din nou pentru anul care ur­mează un buget care pre­supune menţi­nerea taxei de membru la valoarea anterioară. Am îngheţat cotizaţia de patru ani şi aceasta rămâ­ne la nivelul anului 2009. Luând în con­siderare şi inflaţia, aceasta înseamnă de fapt o reducere cu 10% a valorii reale a taxei de participare”.

Teoretic, avantajul cu adevărat important al acestei asocieri ar fi faptul că Primăria Timişoara ar avea mai multe şanse de a accesa finanţări europene prin proiecte la comun cu oraşele membre Eurocities. Numai că această oportunitate nu prea pare să fi fost fructificată pe plan local de către Primăria Timişoara.

Clarificări aşteptate de şase ani

Conform unor consilieri locali, Municipalitatea nu a reuşit să-şi adjudece niciun proiect important de finanţare europeană de pe urma acestui parteneriat.

Ca atare, încă din 2008, Grupul de consilieri locali PDL a cerut un raport de activitate detaliat legat de participarea în această asociere, raport din care să rezulte exact care au fost beneficiile concrete ale acestei asocieri pentru Timişoara, din anul 2000 şi până în prezent. „Încă din 2008 noi ne-am exprimat rezervele legate de participarea în această organizaţie. Am ridicat semne de întrebare după ce am văzut că an e an se plăteşte acea cotizaţie, şi nu ni se spune măcar un beneficiu clar al statului de membru al asociaţiei. De pe vremea administraţiei Ciuhandu am cerut să ni se prezinte clar beneficiile Timişoarei de pe urma acestei asocieri. Nu am primit nicio lămurire. Nu ştim nici măcar cine urmăreşte această asociere, dar, din cunoştinţele mele, nu s-a concretizat în nimic palpabil pentru Timişoara. Probabil că Primăria ar fi avut oportunităţi de participare în diverse proiecte cu alte oraşe, prin intermediul acestei asociaţii. Doar că, din ce am văzut, aceste oportunităţi nu sunt fructificate pe plan local”, spune consilierul local PDL Ştefan Constantin Sandu.

Cert este că în România sunt municipii foarte bine dezvoltate din punct de vedere economic, cum sunt Cluj Napoca sau Braşovul, care au considerat că nu au nevoie de acest parteneriat. Iar acest lucru se pare că nu le-a influenţat cu nimic nici imagi­nea pe plan european, nici capacitatea de absorbţie a fondurilor europene, la care, pe unele segmente, stau mai bine decât Timişoara.