Un restaurator de la Muzeul de Artă Timişoara, care a vorbit public despre derapaje de management şi despre blocarea nejustificată a unui proiect al muzeului chiar de către directorul instituţiei – e vorba despre Laboratorul de Restaurare, unic în vestul ţării – şi care a iniţiat o petiţie pentru salvarea acestei investiţii, a fost sancţionat. 

„Fapte constatate direct şi personal de către managerul instituţiei”

Filip Petcu, restaurator la Biroul Conservare-Restaurare al Muzeului de Artă Timişoara, a fost sancţionat, zilele acestea, pentru că „a săvârşit fapte constatate direct şi personal de către directorul/managerul instituţiei, ce pot constitui abatere de la regulile de disciplină a muncii şi de la Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice”, se meţionează în decizia de sancţionare semnată de directorul Muzeului de Artă, Victor Neumann.

În ce au constat aceste fapte? Sunt menţionate în acelaşi act:

1. „interviul/informaţiile/susţinerile furnizate jurnalistei Melania Cincea din articolul «Un nou scandal la Muzeul de Artă Timişoara» din ziarul Timpolis şi apărut pe platforma de internet timpolis.ro în data de 14.11. 2018;
2. transmiterea ulterior de sesizări direct către Consiliul Judeţean Timiş privind activitatea instituţiei, cu încălcarea ierarhiei instituţionale;
3. publicarea în data de 21.11.2018 pe platforma «UVT Academic» a unor comentarii şi informaţii legate de activitatea instituţiei şi formularea pe site-ul www.petitieonline.ro a unei petiţii online privind funcţionarea şi activitatea instituţiei, în care se regăsesc aprecieri despre activitatea şi deciziile manageriale din cadrul instituţiei;
4. formularea în data de 07.12.2018 de cereri, solicitări şi sesizări către conducerea instituţiei, în afara atribuţiilor sale şi a fişei postului”, se mai meţionează în decizia de sancţionare.

Directorul muzeului, Victor Neumann, a decis sancţionarea lui Filip Petcu cu avertisment scris, apreciind că prin ieşirile sale publice acesta ar fi lezat imaginea instituţiei: „S-a adus atingere imaginii conducerii instituţiei, au fost furnizate informaţii şi au fost făcute comentarii de natură a afecta imaginea şi activitatea instituţiei şi a conducerii acesteia, au fost contestate deciziile manageriale ale conducerii instituţiei.”

Ce a fost cu articolul „cap de acuzare”?

În articolul din 14 noiembrie, care, iată, este unul dintre „capetele de acuzare”, scriam despre o altercaţie verbală între doi muzeografi de la Muezul de Artă Timişoara, în timpul căreia unul, detaşat de la Muzeul Banatului, i s-ar fi adresat lui Filip Petcu într-un limbaj suburban, faptă care a făcut obiectul unei plângeri depuse la conducerea muzeului. Incidentul dintre cei doi, spuneau angajaţi ai muzeului, venise pe fondul unei mai vechi situaţii tensionate între corpul de specialitate al muzeului şi conducerea instituţiei, pe care o acuză de lipsă de empatie faţă de problemele profesionale ale angajaţilor şi de lipsă de comunicare. „Instituţia a ajuns practic să lucreze împotriva propriilor angajaţi”, s-au plâns unii muzeografi, nemulţumiţi şi de faptul că direcţiunea optează, în unele situaţii, să lucreze cu colaboratori externi, deşi are posibilitatea să opteze pentru experţi ai muzeului.

Citiţi şi: Activitatea laboratorului de restaurare al Muzeului de Artă Timişoara, blocată chiar de directorul muzeului

În acelaşi articol menţionam că nu numai că nu s-a încercat aplanarea acelui conflict, dar înaintea formulării unui răspuns din partea conducerii muzeului, sesizarea i-a parvenit – fără explicaţii şi, după primele indicii, nu oficial – celui vizat.

Înainte de publicarea articolul, l-am rugat pe Victor Neumann, printr-un mesaj telefonic, să comunice punctul său de vedere faţă de această situaţie înregistrată în instituţia pe care o conduce şi să răspundă la câteva întrebări: 1. Cum a ajuns, în aceeaşi zi, această sesizare – care vă era adresată – la domnul Iusztin Zoltan (celălalt muzeograf implicat în conflict – n.m.), al cărui comportament făcea obiectul sesizării respective? 2. De ce aţi recurs la colaborator extern pentru inventarierea Colecţiei de Artă plastică, în condiţiile în care la Muzeul deArtă Timişoara sunt angajaţi evaluatori restaurator care nu au fost acceptaţi în această comisie? 3. Ce a generat această situaţie tensionată între angajaţi? Nu am primit niciun răspuns.

Ce s-a scris în petiţie?

Câteva zile mai târziu, Filip Petcu a iniţiat o petiţie prin care solicita susținere publică pentru demararea investiției privind Laboratorul de Restaurare al Muzeului de Artă Timișoara. Şi asta pentru că activitatea laboratorului este blocată de aproape un an chiar de directorul muzeului.

La începutul anului, Consiliul Județean Timiș a aprobat un proiect de modernizare și dotare a Laboratorului de Restaurare al Muzeului de Artă Timișoara, singurul laborator din zona de vest acreditat să realizeze operațiuni de conservare și restaurare tablourilor realizate în tempera și ulei și a picturilor pe lemn policrom.. Au fost alocate şi fonduri în acest sens, anume 492.000 de lei. Investiția, însă, nu a demarat nici până în prezent din cauza refuzului directorului muzeului, Victor Neumann, care a cerut redistribuirea banilor către alte instituții, deoarece, spun angajaţi ai muzeului, acesta consideră că… respectiva investiție nu este oportună nici pentru muzeu și laborator, nici pentru Timișoara. Asta, deşi, semnase proeictul şi înaintase cerere de finanţare pentru el.

Citiţi şi: Petiţie pentru salvarea unei investiţii a Muzeului de Artă Timișoara

Dat fiind faptul că s-a ajuns în punctul în care pierderea investiţiei pare iminentă, la finalul lunii noiembrie, Filip Petcu, restaurator specialist şi lector la Universitatea de Vest, a iniţiat un Memoriu de susţinere a investiţiei RES(TM)ArT 1/2018 – care a fost semnat de 111 specialişti, experţi, conservatori, restauratori, investigatori şi muzeografi din mai multe laboratoare muzeale din România – şi a iniţiat petiţia numită Susținerea Demarării Investiției privind Laboratorul de Restaurare al Muzeului de Artă Timișoara, care a strâns peste 1100 de semnături.

În ce constă, în contextul menţionat, denigrarea muzeului şi lezarea imaginii acestuia nu este clar. Sancţionarea unui angajat care vorbeşte public despre probleme din instituţie – şi asta pentru că nu găseşte o rezolvare a lor din partea conducerii  – ori despre derapaje de management aduce a practică dictatorială.