Pentru că nu a făcut nimic din lucrările promise în intervalul convenit de un an, Consiliul Judeţean Timiş a fost nevoit să înapoieze clădirea Garnizoanei, aparţinând Ministerului Apărării, din Piaţa Libertăţii. Vrea însă acum să o ia înapoi…

Pasare inter-instituţională

În spiritul tradiţiei de a se tot lua terenuri şi imobile de la Ministerul Apărării, în 2015 în mandatul lui Titu Bojin, Consiliul Judeţean Timiş prelua de la MApN imobilul din Piaţa Libertăţii numerele 5-7, unde a funcţionat Garnizoana Timişoara.

Atunci C.J. Timiş se angaja – în mod neverosimil, ţinând cont de amploarea investiţiei
, ca în termen de un an de la data preluării să reabiliteze imobilul, cu fonduri proprii. În caz contrar, acesta urma să revină de drept în domeniul public al statului şi în administrarea MApN.

Lucru care s-a şi întâmplat în octombrie 2016. CJ Timiş a comunicat atunci MApN  că, având în vedere complexitatea lucrărilor care trebuie realizate, precum şi sumele necesare reabilitării imobilului, este imposibilă respectarea termenului de realizare şi finalizare a lucrărilor de reabilitare.  Ca atare la nivelul CJ Timiş s-a constituit o comisie în vederea predării-primirii imobilului.

Acum însă administraţia judeţeană vrea să preia din nou imobilul.Un proiect în acest sens a fost propus pentru următoarea şedinţă de plen. Cu menţiunea că a fost notificat de MApN că, după predarea-primirea imobilului, CJ Timiş va putea depune o nouă solicitare în vederea retransmiterii acestuia din domeniul public al statului şi din administrarea MApN în domeniul public al judeţului Timiş.

Practic, în acest moment se realizează un ping-pong instituţional cu această clădire, vehiculată ca viitoarea locaţie a unui prezumtiv Muzeu al Revoluţiei.

Viorel Oancea: „Le-am dat Cazarma U şi au vândut-o”

În ultimii ani, în Timiş, bunuri imobiliare valoroase ale MApNau fost cedate CJ Timiş sau Primăriei Timişoara.

“Din punctul meu de vedere, nu aş mai ceda absolut nimic. Aceste proprietăţi pot fi valorificate, iar banii pot fi folosiţi pentru apărare, în condiţiile în care de ani de zile vorbim despre alocări bugetare insuficiente pentru acest sector. De câte spaţii mai au nevoie instituţiile administrative locale? Să luăm exemplu Consiliului Judeţean – înainte de 1989 acesta găzduia şi Comitetul Judeţean de Partid, şi o sumedenie de alte instituţii. Acum  Consiliul Judeţean şi-a mai amenajat un corp de clădire în spatele Palatului Administrativ şi tot nu îi ajunge. Cât şi ce să se mai ia de la Apărare?”, declara, anul trecut, fostul deputat timişean Niculae Mircovici fost şef al Centrului Militar Zonal Timişoara, trecut, între timp, în nefiinţă.

Este un punct de vedere pe care îl împărtăşeşte şi Viorel Oancea, fost secretar de stat în Ministerul Apărării. „Trebuie să se facă o analiză corectă, şi să se vadă ce se poate transfera şi ce trebuie să rămână, pentru că este firesc să existe şi o rezervă a Armatei. Ştiu că şi pe perioaada cât eram secretar de stat s-au tot dat terenuri, şi la Primăria, şi la Consiliul Judeţean. Ei vor însă neapărat tot ce mai are Ministerul în centru”.

În opinia sa, Cazarma U din Piaţa Mărăşti, acum în fază avansată de degradare, reprezintă cel mai bun argument pentru a nu se mai ceda imobile. „Am dat Cazarma U şi au vândut-o. Ce s-a făcut cu banii respectivi? Acum se putea găsi o oportunitate de finanţare europeană, se refăcea imobilul şi se rezolva această criză de spaţii, mereu invocată în administraţie. Dacă era nevoie de spaţii, de ce s-a vândut acel imobil? Arată mai bine acum, în paragină, în centrul Timişoarei?”, mai spune Viorel Oancea.