Peste două treimi din filmele mute realizate în SUA, între anii 1912 şi 1929, au dispărut, printre acestea numărându-se unele ale cineastului Ernst Lubitsch şi ale actriţei Clara Bow, potrivit unui raport al Bibliotecii Congresului, care cere luarea unor măsuri pentru conservarea acestor pelicule rare.

Raportul, realizat sub egida Natio­nal Film Preservation Board, arată că, din cele aproximativ 11.000 de filme de ficţiune realizate în perioada cinema­tografiei mute, doar 14% , adică1.575 de titluri, mai există în formatul original de 35 mm, anunţă Mediafax.

Aproape 11% nu mai există decât într-o versiune străină sau în format de o mai proastă calitate – 28 mm sau 16 mm –, iar 5% sunt incomplete, se arată în acelaşi raport, semnat de istoricul şi arhivistul David Pierce.

Filmele mute, trimise repede în uitare odată cu apariţia filmelor so­nore, promovate ulterior şi de tele­viziune, au căzut mai ales pradă fra­gilităţii lor, pentru că nitratul de ce­luloză (celuloidul) – folosit ca suport pentru pelicula cinematografică – este uşor inflamabil. De asemenea, au fost victimele „lipsei de valoare comercială şi unei lungi perioade de dezinteres, atât din partea proprietarilor lor, cât şi din partea publicului”, spune David Pierce.

Astfel, au dispărut patru filme în care joacă actriţa Clara Bow, una dintre marile vedete ale cinemato­gra­fiei mute, dar şi The Patriot (1928), de Ernst Lubitsch, nominalizat la Oscar, şi o versiune din 1926 a filmului Marele Gatsby. Toate filmele de Buster Kea­ton, Charlie Chaplin şi Harold LLoyd încă mai există, se arată în ace­laşi raport, însă, „pentru fiecare film care supravieţuieşte, cinci sau şase au dispărut”. Importanţa lor era în epocă egală cu cea a filmelor sonore devenite deja clasice.

Dintre cele 3.311 filme care au supravieţuit, 25% au fost găsite în afara SUA, iar un sfert dintre acestea au fost deja repatriate. Cea mai mare colecţie de filme americane exportate se găsea în arhivele Cehiei, potrivit acestui raport.

„Acest raport este de o valoare inestimabilă, pentru că arta cine­ma­tografiei mute este esenţială pentru cultura noastră”, a spus într-un comu­nicat cineastul Martin Scorsese, care se ocupă de mulţi ani cu conser­varea şi restaurarea filmelor vechi şi care, prin filmul său Hugo, a şi adus un omagiu acestei epoci şi regizorului francez Georges Méliès.

Autorul raportului recomandă instituirea unui program de repatriere a filmelor mute şi de colaborare cres­cută cu colecţionarii privaţi şi cu stu­diourile de producţie, pentru identifi­carea şi conservarea peliculelor.