Poliţiştii de la Crimă Organizată au desfăşurat, marţi dimineaţă, 25 de percheziţii în Timiş, Mehedinţi şi Gorj, într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste două milioane de euro.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, citate de Mediafax, percheziţiile au avut loc la locuinţele a cel puţin 25 de persoane suspectate de evaziune fiscală, o parte dintre suspecţi fiind din localitatea mehedinţeană Strehaia. Conform surselor citate, mai mulţi romi de la Strehaia emiteau facturi false către administratori ai unor firme, iar după ce facturile erau emise, societăţile le înregistrau în contabilitate pentru a-şi diminua veniturile impozabile. Ulterior, banii erau returnaţi, mai puţin comisionul celor care emiteau documentele. Prejudiciul creat în acest mod se ridică la peste două milioane de euro.

Printre membrii grupării specializate în evaziune fiscală se află şi primarul PSD al comunei mehedinţene Prunişor, Nandi Covlea, la locuinţa căruia au loc percheziţii, în această dimineaţă. De asemenea, au loc percheziţii şi la Strehaia, dar şi în localităţi din Timiş şi Gorj.

Marţi seara, Nandi Covlea, a fost scos din sediul DIICOT, având cătuşe la mâini. El a fost dus apoi în arestul Poliţiei Judeţene Mehedinţi. De asemenea, alte două persoane au fost reţinute în acest caz.

Primarul Nandi Covlea fusese ridicat de la locuinţa sa de către poliţişti. Întrebat de jurnalişti, la ieşirea din casă, dacă are vreo implicare în dosarul de evaziune fiscală în care sunt cercetaţi şi mai mulţi romi din Strehaia, acesta a spus că procurorii urmează să stabilească dacă este vinovat.

Ulterior, poliţiştii de la Serviciul de Combaterea Criminalităţii Organizate Mehedinţi au descins şi la sediul firmei de construcţii şi transporturi Lori Com SRL, administrată de Elena Covlea, soţia primarului, aceasta fiind şi ea dusă la audieri.

Nandi Covlea este la al treilea mandat de primar în comuna Prunişor şi ocupă funcţia de vicepreşedinte al PSD Mehedinţi. Acesta deţine în localitatea Prunişor un domeniu impresionant – o vilă cu 11 camere, mai multe piscine, surse apropiate arătând că în interior se află chiar o capelă de rugăciuni. De-a lungul timpului, Covlea a deţinut două restaurante în Drobeta Turnu Severin, pe care ulterior le-a vândut, dar şi un motel situat pe DN6, în apropiere de Prunişor. Principala sursă de venit a familiei este firma de construcţii Lori Com SRL, administrată Elena Covlea, care de-a lungul anilor a derulat mai multe contracte pe bani publici, multe dintre ele cu alte Primării din Mehedinţi.

„Există suspiciunea că liderii grupării au identificat agenţi economici interesaţi să-şi diminueze ilegal baza impozabilă prin înregistrarea în documentele contabile a unor operaţiuni comerciale nereale, după care, prin firmele controlate de către ei prin interpuşi, au emis facturi aferente operaţiunilor fictive derulate cu societăţile comerciale respective”, spun, citatţi de Mediafax, procurorii DIICOT. Conform acestora, grupul infracţional organizat ar fi furnizat facturi fiscale în schimbul unor comisioane cuprinse între 3 – 10% din valoarea înscrisă pe acestea, iar contravaloarea lor era achitată în principal prin transferuri bancare în conturile firmelor emitente, dar şi cu chitanţe de plată în numerar. Ulterior, după retragerea în numerar a sumelor respective şi după reţinerea comisioanelor stabilite, liderii grupării înapoiau banii partenerilor de afaceri care îi reintroduceau în patrimoniul firmelor deţinute.

În cursul anilor 2009 – 2013, firmele controlate de liderii grupării ar fi efectuat livrări nereale de mărfuri către mai multe firme, care în acest mod şi-au redus artificial profiturile prin diminuarea masei impozabile, prejudiciind totodată bugetul statului cu suma de peste 6.000.000 de lei, constând în TVA şi impozit pe profit deduse în mod nelegal.

DIICOT mai arată că în perioada 2009 – 2013, în scopul îngreunării cercetărilor fiscale şi penale, beneficiarii facturilor care nu reflectă operaţiuni economice reale ar fi înregistrat în evidenţele contabile facturi emise şi de alte societăţi, înfiinţate de membrii grupului infracţional organizat pe numele lor sau al unor persoane interpuse. „Au fost identificate astfel, ca fiind folosite în activitatea infracţională, mai multe societăţi cu comportament de tip «fantomă», în numele cărora au fost emise facturi care nu reflectă operaţiuni economice reale. Reprezentanţii legali şi persoanele împuternicite pe conturile societăţilor comerciale de unde au fost efectuate retragerile masive de numerar, în înţelegere cu reprezentanţii legali ai societăţilor comerciale care au avut calitatea de ordonator pentru tranzacţiile financiare respective, au disimulat adevărata natură a circulaţiei acestor fonduri, cunoscând că banii provin din săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală”, adaugă procurorii DIICOT.