După ce în ultimii ani patrimoniul multor sindicate din perioada antedecembristă a iscat controverse, procesele legate de această problemă nu au schimbat nimic în Timiş. Dar nici nu au lămurit probleme legate de intabularea proprietăţilor realizate prin muncă patriotică.

Multe controverse pentru nimic

Înainte de 1989 multe sindicate comuniste construiseră imobile sau baze de odihnă şi tratament prin muncă patriotică. După 1990, s-a constatat că aceste proprietăţi, cu o valoare foarte mare, nu au fost intabulate. Şi în Timiş au existat discuţii contradictorii şi chiar litigii privind patrimoniul „mamutului” sindical antedecembrist – Uniunea Generală a Sindicatelor din România.

Lucrurile au luat o întorsătură imprevizibilă, după ce noua UGSR, constituită în urmă cu patru ani, a primit decizia de acordare a personalităţii juridice, în baza acestei decizii fiind dispusă înregistrarea în Registrul Special al Tribunalului Bucureşti, prin hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Noua structură a început să revendice patrimoniul antedecembrist al Uniunii, ceea ce, după cum era de aşteptat, a creat disensiuni în rândul marilor confederaţii sindicale: Cartel Alfa, CNSLR Frăţia şi Blocul Naţional Sindical.

Disensiuni legate de patrimoniul fostelor sindicate antedecembriste au apărut şi în Timiş, deşi în judeţ nu au existat foarte multe bunuri imobiliare aflate în administrarea sindicatelor mari antedecembriste. În momentul de faţă sunt identificate clar ca bunuri care au aparţinut structurilor sindicale mari antedecembriste Casa de Cultură din Lugoj şi Casa Sindicatelor, de pe strada Liviu Gabor, din Timişoara.

Reprezentanţii Cartelului Sindical Alfa spun că toate litigiile cu reprezentanţii UGSR au fost câştigate până acum şi că, în acte, Casa Sindicatelor nu apare ca aparţinând UGSR, ci Consiliului Naţional al Sindicatelor din Republica Populară România, structură care, de asemenea, nu mai există.

„Toate procesele au fost pierdute de reprezentanţii UGSR. Situaţia a rămas ca până acum. Problemele au plecat de la faptul că o parte din acest patrimoniu sindical nu era intabulat corespunzător, tocmai pentru că a fost realizat prin muncă patriotică. În cazul Casei Sindicatelor din Timişoara am rămas să stăm mai departe împreună aici toate formaţiunile sindicale care aveau sedii. Cert este că nici situaţia legată de neclarităţile cadastrale nu s-a lămurit”, spune vicepreşedintele Cartel Alfa Timiş, Zaharie Zbercea.

Confirmarea vidului de proprietate

Pentru că şi în Timiş patrimoniul fostelor sindicate comuniste a generat controverse între confederaţiile sindicale actuale, Ioan Iovescu, fost senator PP-DD de Timiş, a făcut o interpelare pe această temă la Ministerul Muncii, solicitând lămuriri. „Modificările repetate survenite în legislaţie referitoare la reprezentarea sindicală la nivel local şi naţional au avut ca unic scop ascuns tocmai controlul asupra patrimoniului sindical, fenomen care a condus la îmbogăţirea fără temei legal a unor organizaţii sindicale oportuniste conduse, în majoritatea cazurilor, de aceleaşi persoane care, înainte de 1989, făceau parte din structurile de conducere ale defunctelor sindicate comuniste”, se preciza în interpelarea senatorului timişean.

Întrebat dacă nu consideră necesară reglementarea legală a regimului acestui patrimoniu sindical, Ministerul Muncii a dat un răspuns care, pe lângă că nu lămurea mai nimic, confirma că aceste imobile sunt… ale nimănui. „În fapt, imobilele aparţinând înainte de 1990 UGSR nu au fost expropriate, ci au fost date în administrare unor organizaţii sindicale. Plecând de la premisa că aceste imobile, prin UGSR, au aparţinut tuturor sindicatelor din România, caracterul selectiv şi subiectiv de împroprietărire cu aceste imobile nu se justifică. Înainte de a reglementa o modalitate de a atribui acest patrimoniu anumitor organizaţii sindicale trebuie rezolvată problema juridică a proprietăţii actuale a acestor imobile care precizăm că nu aparţin statului”,  menţiona Ministerul Muncii, ca răspuns la interpelarea fostului senator timişean.