Patrimoniul arhitectural al Timişoarei, salvat prin lege?

O modificare a legislaţiei a fost solicitată de Ordinul Arhitecţilor

Timisoara-de-susPentru că legislaţia cu privire la reabilitarea unor clădiri de patrimoniu este foarte restrictivă, printr-un protocol comun semnat inclusiv de către arhitecţi timişoreni, se doreşte schimbarea prevederilor legale, în aşa fel încât să se permită intervenţiile de consolidare la aceste imobile.

 

Schimbarea legii, cerută imperativ

Arhitecți, reprezentanți ai administrației publice locale, ingineri constructori, restauratori, dar și reprezentanți ai Ministerului Culturii au semnat un protocol comun al cărui scop este modificarea legislației din domeniul patrimoniului. Propunându-şi modificarea legislației astfel încât investițiile publice în patrimoniul privat să poată deveni posibile.

Conform reprezentanţilor Ordinului Arhitecţilor Timiş, în Timișoara există fonduri pentru reabilitarea unor clădiri de patrimoniu, dar banii nu pot fi folosiţi din cauza legislaţiei care interzice acest lucru. În opinia acestora, trebuie introdusă urgent pe agenda publică problema patrimoniului locuit. În acest sens, se doreşte şi constituirea unui grup de lucru interministerial, în care să fie cooptaţi şi reprezentanţi ai administraţiilor publice locale, în vederea modificării legislaţiei actuale, pentru a fi posibilă salvarea patrimoniului arhitectural.

Rămâne de văzut când şi cum va fi implementată modificarea legislaţiei, precum şi precauţiile care să prevină modificările pe lângă lege, cum este cazul celebrei Case Mühle din Timişoara.

“Dacă luăm cazul Timişoarei, unde avem peste 14.000 de clădiri istorice, este foarte mult. Pur şi simplu, s-a împărţit oraşul în ce s-a construit înainte de 1945 şi după aceea. Or, ar trebui departajate mult mai clar clădirile monument istoric. În plus, în Timişoara s-a perpetuat intenţionat o confuzie între monumentele arhitectonice şi cele istorice, lucru care a produs multe încurcături”, ne-a declarant arhitectul timişorean Radu Radoslav.

O problemă de amploare

În Timişoara au fost inventariate peste 14.500 de clădiri istorice, categorie în care intră toate imobilele construite înainte de anul 1940. Dintre acestea sunt protejate, ca fiind reprezentative pentru patrimoniul cultural local, 949, majoritatea fiind amplasate în cartierele istorice ale Timişoarei – Cetate, Iosefin şi Fabric. Cea mai mare parte a clădirilor istorice sunt proprietăţi individuale multiple, însă cei mai mulţi proprietari nu au resursele financiare necesare pentru reabilitarea acestora, în condiţiile lipsei programelor de reabilitare şi de restaurare.

Conform ultimelor amendamente aduse Codului Fiscal, se pot aplica majorări uriaşe ale impozitelor pentru astfel de clădiri neîngrijite, ai căror proprietari refuză sau nu au posibilitatea să le reabiliteze. Noile prevederi vizează acordarea posibilităţii consiliilor locale de a majora impozitul pe clădiri şi pe teren cu până la 500% pentru clădirile şi terenurile situate în intravilan neîngrijite.

Primăria Timişoara are de gând să folosească pârghiile legale care îi permit creşterea impozitului la clădirile, cu precădere le cele istorice, ai căror proprietari refuză orice propunere de reabilitare. „Municipiul Timişoara are pe raza teritoriului său un număr ridicat de clădiri, care prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane”, se arată într-un raport recent pe această temă, prezentat Consiliului Local.

De asemenea, mai spun oficialii Primăriei, având în vedere recentele modificări legislative privind supraimpozitarea clădirilor aflate în stare avansată de degradare adoptate de Codul Fiscal, se propune înfiinţarea unei comisii care va inventaria aceste clădiri, În plus, aceasta va propune o metodologie de evaluare şi punctare a stării de degradare în vederea supraimpozitării.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro