Parlamentul European stabileşte noi reguli pentru limitarea riscului la cumpărarea locuinţelor, pe considerentul că piaţa creditelor ipotecare are nevoie de mai multe reglementări. Luarea unor măsuri de limitare a acordării şi accesării acestui tip de credit este considerată tardivă, raportată la situaţia din România.

Un cadru legal mai clar

Cei care îşi cumpără o casă vor fi mai bine informaţi despre costurile şi riscurile creditului ipotecar, vor fi parţial protejaţi împotriva fluctuaţiilor de piaţă care determină creşterea ratelor şi vor fi mai bine protejaţi dacă nu mai pot rambursa creditul, conform noilor reguli aprobate provizoriu de Parlamentul European, zilele trecute.

Însă înainte de a finaliza aceste reguli, deputaţii vor să le detalieze pentru a se asigura că vor putea fi aplicate corect în întreaga Uniune Europeană. Legislaţia se referă la creditele ipotecare pe proprietăţi rezidenţiale, proprietăţi rezidenţiale cu spaţiu de birou şi pe terenuri construibile. Unele dintre prevederi vor fi adaptate la diferenţele dintre statele membre privind ipotecile na-ţionale şi piaţa imobiliară, însă informaţiile adresate cumpărătorilor trebuie prezentate în acelaşi format în toate statele comunitare.

Oricine semnează un contract pentru un credit ipotecar în U.E. trebuie să primească informaţii privind produsele disponibile care să poată fi comparate şi să înţeleagă costul total şi consecinţele financiare pe termen lung ale accesării creditului. Termenii de creditare oferiţi celor care iau împrumutul trebuie să fie în conformitate cu situaţia lor financiară la acel moment şi să aibă în vedere perspectivele lor şi posibilele momente de scădere a capacităţii de plată.

Mai mult, cumpărătorii vor avea dreptul la o perioadă obligatorie de reflecţie de şapte zile înainte de a semna pentru împrumut sau la o perioadă de şapte zile în care să se poată retrage, după semnare.

Deputaţii au inclus reguli mai flexibile, inclusiv dreptul celui care împrumută de a plăti creditul anticipat, posibile condiţii putând fi decise de statele membre, precum şi dreptul celui care oferă împrumutul de a fi compensat corect pentru o rambursare anticipată. Cu toate acestea, va fi interzisă obligativitatea de a plăti penalităţi pentru o rambursare anticipată.

Conform noilor reguli pentru împrumuturile într-o monedă străină, cel care împrumută trebuie să fie avertizat, înainte de semnarea contractului, că ratele pot creşte sau poate avea posibilitatea de a modifica moneda împrumutului, respectând anumite condiţii şi rata de schimb stabilită în contract. Deputaţii au inclus o nouă regulă care stipulează că returnarea garanţiei, cum ar fi chiar proprietatea, este suficientă pentru rambursarea împrumutului, cu condiţia ca acela care a oferit împrumutul şi cel care l-a accesat să fi fost de acord cu acest lucru în mod explicit. În cazul în care creditul nu mai este rambursat, legislaţia trebuie să includă cerinţe privind vânzarea proprietăţii la preţul “cel mai bun” şi facilitarea rambursării datoriei restante, astfel încât consumatorii să fie protejaţi şi să nu devină supraîndatoraţi pe termen lung.

Deputaţii au adoptat varianta finală a textului, însă înainte de a aproba regulile în ansamblu, Parlamentul vrea ca statele membre să ia măsuri prin care să se asigure că aceste reguli vor fi aplicate corect pe teritoriul lor, aşadar în toată U.E.

“În România răul a fost făcut deja”

În România, aceste noi prevederi par să fie tardive. Potrivit unor informaţii vehiculate în mediul bancar şi în sectorul imobiliar, în acest an mai multe bănci comerciale ar fi încercat să iniţieze o nouă campanie amplă de executări silite, peste două mii de apartamente şi de case fiind în acest moment scoase la licitaţie, în procedură de executare silită. În majoritatea cazurilor este vorba despre imobile cumpărate prin credite ipotecare sau puse gaj la împrumuturi pentru care debitorii nu mai pot achita ratele.

Conform unor economişti, nici executările silite şi nicio altă măsură de recuperare rapidă promovată de bănci nu va rezolva problema creditelor ipotecar pentru că pe piaţă nu există lichidităţi, chiar dacă preţurile scad sub un nivel rezonabil. Numărul creditelor neperformante, dintre care multe sunt ipotecare, este în creştere, lucru demonstrat şi în Timiş, unde restanţele la credite bancare au ajuns la niveluri record: 566 de milioane de lei, la credite în lei şi 1,08 miliarde de lei, la credite în valută.

“Chiar şi Parlamentul European vine târziu cu reglementări legate de creditele ipotecare. În România răul a fost făcut deja. Degeaba se mai reglementează o piaţă care este deja distrusă”, apreciază economistul timişean Nicolae Bobiţan, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.